Anul trecut, în România au avut loc peste 3.000 de accidente de muncă. Dintre acestea, unul din paisprezece s-a soldat cu moartea victimei.
Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi este unul dintre cele mai periculoase locuri de muncă din România, judecând după numărul accidentelor profesionale. Aici „avea loc, până de curând, un accident mortal pe lună“, afirmă Ovidiu Jurcă, vicepreşedinte al Blocului Naţional Sindical. Este motivul pentru care, anul trecut, oficialii combinatului au decis să investească o sumă-record pentru companiile româneşti, de circa 12 milioane de euro, în programe de protecţia muncii, programe de instruire a personalului şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru angajaţi, pe lângă alte aproape două milioane de euro cheltuite pentru echipamente de protecţie.
Cu un număr de circa 1.300 de angajaţi, de peste zece ori mai mic decât al Arcelor, producătorul de ciment Holcim a investit, la rândul său, aproape un milion de euro pentru „cele mai bune echipamente de lucru, modernizarea dispozitivelor de securitate, campanii de conştientizare şi instruiri“, spune Călin Hulea, coordonator al departamentului Securitatea şi sănătatea muncii din cadrul Holcim. În cu totul alt domeniu, compania farmaceutică Zentiva le acordă anual celor peste o mie de angajaţi servicii medicale şi echipamente de protecţie de circa 900.000 de lei. „Există companii care au realizat, în ultimul timp, că nu este nevoie de investiţii enorme pentru a le asigura angajaţilor un mediu de lucru sigur“, spune Mihaela Soviani Tripcovici, coordonatoarea Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (OSHA). „Mai puţin IMM-urile, care se străduiesc să supravieţuiască şi consideră neimportante aceste aspecte. În schimb, companiile mari ştiu că este una dintre condiţiile elementare de păstrare a angajaţilor“. De altfel, un raport al OSHA arată că rata accidentelor mortale în întreprinderile cu mai puţin de 50 de angajaţi este aproape dublă faţă de cea din companiile mari.
În România, potrivit datelor furnizate de Inspecţia Muncii, în primele nouă luni ale anului trecut au avut loc 3.080 de accidente de muncă, dintre care 217 mortale.
Românii suferă în tăcere
Ultimul studiu realizat de Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă (Eurofound) pe tema mediului de lucru de pe continent relevă că România are o situaţie paradoxală. Deşi ocupă primul loc în patru din cele 15 categorii de riscuri incluse în studiu (expunerea la temperaturi înalte, inhalarea de substanţe toxice, lucrul cu materiale periculoase şi cel cu greutăţi mari), România se află pe ultima poziţie în ceea ce priveşte numărul angajaţilor care îşi iau concediu pe caz de boală (16%), precum şi cuantumul mediu de zile de concediu medical (18).
Potrivit studiului, la nivel european, cei mai feriţi de riscul de a se îmbolnăvi la locul de muncă sunt angajaţii din intermedieri financiare, iar cei mai expuşi, cei din construcţii. Pe de altă parte, din perspectiva incidenţei accidentelor mortale, cele mai periculoase sectoare sunt agricultura, vânătoarea şi silvicultura, care deţin recordul nefericit de 12,6 accidente la o sută de mii de lucrători.
Cea mai frecventă boală este incurabilă
„Există o opinie, bazată strict pe statistici, conform căreia, în ultimii ani, numărul îmbolnăvirilor profesionale a scăzut progresiv. Este greşită, pentru că şi forţa de muncă a scăzut simţitor în această perioadă“, spune Mihaela Soviani Tripcovici. În plus, trebuie ţinut cont şi de faptul că, de cele mai multe ori, angajatorii nu declară decât cazurile foarte grave, iar la autoriţăţi ajung informaţii trunchiate. Astfel, în 2006, în România nu au fost raportate decât 909 cazuri de boli profesionale. Cele mai frecvente afecţiuni sunt, potrivit studiul „Morbiditatea profesională în România“, realizat anul trecut de Institutul de Sănătate Publică, silicoza (boală pulmonară incurabilă, specifică lucrătorilor din extracţia minereurilor metalifere – n.r.) şi bolile determinate de zgomot. De remarcat că, la nivelul Uniunii Europene, aproape jumătate dintre afecţiunile profesionale sunt cele de natură osteo-musculară, în timp ce silicoza nu ocupă decât locul zece în clasamentul incidenţei acestui tip de patologii. „Abordarea acestei probleme se face în funcţie de elemente trecute de mult în derizoriu. Au apărut noi elemente de agresiune a mediului de muncă. În primul rând, stresul“, atrage atenţia Ovidiu Jurcă. De altfel, la nivelul Uniunii Europene, stresul este menţionat de peste o cincime dintre respondenţii studiului Eurofound ca fiind principalul factor de îmbolnăviri profesionale.
Pericol
1,7 milioane de angajaţi români sunt expuşi riscului de îmbolnăvire la locul de muncă
Checklist pentru angajator
• Există informaţii scrise şi instrucţiuni clare la fiecare loc de muncă?
• Au fost puse la dispoziţia angajaţilor instrucţiunile de securitate din manualele producătorilor de echipamente?
• A fost efectuată o evaluare a riscurilor? Au fost comunicate rezultatele?
• Sunt întrebaţi, periodic, angajaţii despre eventualele probleme referitoare la securitatea şi sănătatea la locul de muncă?
• Au fost furnizate angajaţilor toate informaţiile importante, dar şi instruirea şi pregătirea cu privire la riscurile existente la locul de muncă, inclusiv precauţiile pe care ar trebui să le ia pentru a se proteja ei înşişi şi colegii lor?
• Ştiu toţi angajaţii cum să utilizeze mijloacele de prevenire disponibile, ce trebuie să facă în caz de accident şi cui trebuie să raporteze problemele constatate?
