Sindromul burnout, boala angajaților din economiile dezvoltate, a ajuns de ceva vreme și în mediul privat din România. Din ce în ce mai mulți salariați renunță la vacanțe, lucrează în weekenduri și nu-și iau timp de odihnă. Totuși, zilele de muncă continuă își lasă, în timp, amprenta.
În ultimii ani, am putut vedea în România cazuri de corporatiști care au clacat la locul de muncă.
Asta pentru că la noi nu prea există măsură: nu știm nici să respectăm etica muncii, dar nici angajatorii nu prea au respect pentru salariat. Cert este că sindromul burnout, care poate fi considerat boala profesională a omului contemporan, a găsit un teren propice prin clădirile de birouri din România.
Nu doar munca te epuizează
Estimările la nivel global arată că jumătate dintre adulți se simt copleșiți de volumul mare de sarcini de la locul de muncă. În trecut, sindromul era asociat anumitor categorii profesionale, dar în prezent se observă că acesta poate afecta orice persoană expusă la un stres continuu. Astfel, deși, de obicei, această afecțiune se dezvoltă la locul de muncă, există și situații în care viața socială duce la burnout. Apoi, revenind la job, nu doar munca efectivă poate fi un factor declanșator, ci și mediul de lucru. Astfel, un angajat care muncește încontinuu o perioadă îndelungată, fără să beneficieze de o mărire salarială sau de concediu, are mari șanse să ajungă la burnout. Deși am putea crede că doar cei cu funcții de conducere sunt expuși, realitatea arată că această boală nu are preferințe: vulnerabili sunt atât angajații cu venituri mari, cât și cei cu salarii mici.
Cert este că orice mediu de lucru în care angajații sunt suprasolicitați, insuficient recompensați sau în care condițiile contribuie la acumularea stresului reprezintă un teren propice pentru sindromul burnout. Astfel, au de suferit mai ales angajații companiilor multinaționale, unde se cere performanță, iar competiția este mare, indiferent de domeniu sau industrie
Știință și imaginație
Sunt câțiva care afirmă că sindromul burnout este unul închipuit: oamenii nu vor să recunoască că au o problemă, ci caută tot felul de scuze. Totuși, în Suedia, acest fenomen este considerat chiar motiv pentru acordarea unui concediu medical. Este numai un exemplu despre cât de serios privesc societățile dezvoltate această boală. „Există o dezbatere aprinsă în comunitatea științifică legată de definirea unui diagnostic oficial, având în vedere că majoritatea simptomelor de burnout se suprapun cu cele ale unui episod depresiv și că numeroase studii au demonstrat eficacitatea intervențiilor pentru depresie în tratarea burnout-ului. Dezbaterea, așadar, nu este legată de existența propriu-zisă a afecțiunii, toată lumea e de acord că este un fenomen real și care afectează un procent semnificativ din populație, ci de încadrarea afecțiunii și elaborarea unor protocoale de intervenție specializate.“, spune psihoterapeutul Vlad Ionescu.
Companiile recunosc, angajații se feresc
Poate din cauză că s-ar putea să își piardă locul de muncă, poate de frică că nu vor fi crezute, cele mai multe persoane care suferă de acest sindrom nu vor să recunoască nici în ruptul capului că sunt afectate. „Motivele care ar împiedica pe cineva să recunoască variază de la stigmatizarea asociată cu afecțiunile mintale și riscul de a pierde o poziție la locul de muncă, pierderea statutului sau imaginii sociale și profesionale create, până la credințe legate de slăbiciune, rezistență, responsabilitatea de a face față problemelor, indiferent de cost.“, explică psihoterapeutul Oana Nicolau, care, prin clinica pe care a fondat-o, a demarat o campanie națională de testare a sănătății emoționale a românilor. Aceasta susține că trebuie să se acționeze din timp, deoarece este dovedit științific că boala burnout poate crește riscul de depresie. Tot Oana Nicolau are însă și o veste bună: companiile au devenit tot mai preocupate de sănătatea angajaților lor și caută soluții pentru a-i proteja de acest sindrom, numărul firmelor care organizează pentru angajații lor sesiuni de consiliere crescând semnificativ în ultimii ani.
Ce faci dacă munca nu-ți face bine
În momentul în care simți că nu mai poți face față job-ului, trebuie să te oprești, recomandă specialiștii. E important să te odihnești, iar apoi trebuie să vezi cum poți să-ți gestionezi mai bine programul de lucru. De asemenea, e important să găsești și altceva de făcut în afară de muncă – orice hobby care implică mișcare este o variantă de luat în calcul. „Trebuie să fii conștient că degeaba ai bani, dacă starea ta mentală nu este bună. Nu te aștepta zi de zi să îți meargă bine. Angajații ar trebui să conștientizeze faptul că nu sunt roboți și că nu pot avea randament ridicat zi de zi“, încheie Vlad Ionescu.
Tratament
„Nu există un protocol de intervenție pentru burnout susținut de cercetări, dar există protocoale foarte bine puse la punct pentru depresie care au fost folosite cu succes în tratarea burnout-ului care propun o abordare multidisciplinară ce include tratament medicamentos și psihoterapie“, Vlad Ionescu, psihoterapeut.