Exportand in Vest standardele pietei muncii estice, Directiva serviciilor creste competitivitatea Uniunii Europene.
Vesti proaste pentru romanii care asteapta sa traiasca mai bine doar pentru simplul fapt ca vor fi in UE din 2007. Alaturi de bulgari, polonezi, cehi, unguri etc., ei sunt cei ce vor da tonul nivelului de trai, exportand catre vechile state membre standardele locale de venituri salariale, protectie sociala si asistenta medicala.
Vesti cu dus si intors pentru companiile romanesti din sectorul serviciilor. Cele puternic capitalizate se vor putea extinde in oricare stat membru, fara a intampina barierele birocratice de astazi, si vor lucra cu angajati romani, la costurile din Romania. Cele care traiesc din expediente sau exploateaza situatii de monopol vor fi maturate de concurenta europeana.
Directiva Comisiei Europene a dezgropat securea razboiului
Directiva serviciilor, reglementare a carei dezbatere publica a scos in strada peste zece milioane de sindicalisti europeni si a compromis reusita referendumului asupra Tratatului Constitutional in Franta si Olanda, este in centrul atentiei. In esenta, ea urmareste crearea unei piete unice a serviciilor, conform principiilor liberei concurente, si este transpunerea, la nivelul vechilor state membre, a genului de reforma liberala cerut cu insistenta Romaniei ca o conditie de accedere in blocul european. Iata, insa, ca ceea ce noi aplicam fara comentarii, Franta, Germania, Belgia si tarile nordice refuza din ratiuni de suveranitate si de protectie sociala.
Guvernele si sindicatele s-au raliat pentru demontarea a doua dintre principiile reglementarii pe care Comisia Europeana a creat-o, iar Parlamentul European este pe cale sa o impuna. Primul se refera la definirea serviciilor vizate. Sanatatea, invatamantul, cultura, televiziunea publica, asistenta sociala, transportul public, domenii in care statele europene s-au implicat dintotdeauna, urmeaza sa fie privatizate. Comisia Europeana spera ca astfel sa scada costurile administrative, sa ia de pe umerii statelor povara protectiei sociale si sa stimuleze concurenta. Cei ce se pronunta impotriva spun insa ca accesul saracilor la aceste servicii va fi blocat, iar decalajele sociale se vor accentua.
Al doilea principiu disputat este cel al tarii de origine, conform caruia furnizorul de servicii se supune exclusiv prevederilor legale din tara sa, indiferent de statul european in care isi desfasoara activitatea. Concret, o companie romaneasca poate construi un bloc de birouri in Frankfurt, cu muncitori romani, dupa legile romanesti. Este o economie fantastica pentru antreprenorul german care angajeaza constructorul roman, pentru ca un muncitor castiga in medie 300 de euro pe luna, muncind 12 ore zilnic, in timp ce un muncitor german cere cel putin 2.000 de euro pe luna si munceste opt ore pe zi. Asigurarile sociale ale romanilor sunt platite de statul roman, la standardele de aici.
“Pe termen mediu, directiva va determina egalizarea in jos a nivelului de trai in vechile state membre, pentru ca cetatenii acestora nu-si vor mai gasi de lucru la pretentiile salariale pe le au acum”, arata Petru Dandea, vicepresedintele confederatiei sindicale “Cartel Alfa” de ce sunt suparati vest-europenii. El mai spune ca si angajatii romani sunt afectati, pentru ca decalajul de bunastare care ii desparte de europeni nu va fi recuperat niciodata. Cat despre oamenii de afaceri romani, cei care au potenta financiara reala necesara exportului de servicii pot fi numarati pe degete. Ei nu vor fi niciodata concurenti redutabili pe piata Marii Britanii sau pe cea germana. Directiva nu li se adreseaza lor, ci companiilor europene si americane importante care, stabilindu-si sediul in Romania, sa zicem, se vor reintoarce in tarile de origine si folosind mana de lucru ieftina de aici vor cobori standardele pietei muncii locale.
“Pentru angajatul roman, aderarea la UE insemna speranta unei imbunatatiri a nivelului de trai. Directiva serviciilor anuleaza aceasta perspectiva.”
Petru Dandea,
vicepresedinte Cartel Alfa
“Scopul directivei este acela de a da un imbold procesului de reforma. Ne asteptam ca directiva sa intensifice atat dezvoltarea economica, cat si crearea de locuri de munca.”
Jonathan Scheele,
seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania
Serviciile vizate de Directiva Bolkestein
• sanatate
• profesii reglementate (medicina, consultanta fiscala si legala)
• consultanta management
• servicii IT
• certificare, intretinere si testare
• advertising
• recrutarea de resurse umane, inclusiv cele destinate muncii sezoniere/temporare
• servicii furnizate de agentii comerciali
• imobiliare
• constructii si arhitectura
• organizarea de targuri si expozitii
• inchirieri auto
• turism
• paza si securitate
• audiovizual
• centre de sport si parcuri de distractii
• vanzari la distanta
Impactul aplicarii Directivei serviciilor
Asupra mediului de afaceri
+ Inlatura barierele administrative nationale care impiedica firmele prestatoare de servicii din tarile membre sa-si desfasoare activitatea in orice stat de pe teritoriul UE.
+ Maximizeaza profitul prin scaderea costurilor cu munca vie, a costurilor cu protectia mediului, a contributiei la schemele de asigurari sociale si de sanatate.
Asupra statelor membre ale UE
+ Impune obligatia si necesitatea cooperarii intre autoritatile nationale din statele membre, in scopul supravegherii prestatorilor de servicii.
– Impune restrictii severe in ceea ce priveste dreptul statului de a lua masuri impotriva abuzurilor in probleme ce tin de legislatia muncii si de conditiile de munca in care lucreaza angajatii companiei prestatoare de servicii inregistrate intr-un alt stat membru si care isi desfasoara activitatea pe teritoriul sau.
– Penalizeaza sistemele legislative nationale, aliniindu-le lor in jos, la un nivel inferior, prin luarea ca punct de referinta a acelor state din UE in care protectia sociala si a drepturilor individuale este cea mai redusa. Este o lovitura data statelor bunastarii sociale: Franta, Germania, Suedia, Belgia, Olanda etc.
– Exista temerea ca, odata cu intrarea libera pe pietele vechilor state membre a companiilor inregistrate in Europa Centrala si de Est, cele dintai vor fi contaminate de criminalitatea economica din fostele tari comuniste.
– Face imposibila politica de dezvoltare regionala, guvernelor fiindu-le interzisa interventia in sprijinul zonelor defavorizate, prin stimularea sau constrangerea companiilor straine de a-si localiza productia intr-o anumita regiune.
Asupra pietei muncii
+ Flexibilizarea pietei muncii, cresterea mobilitatii fortei de munca, scaderea somajului in noile state membre.
– Cresterea somajului in vechile state membre, afectarea sistemului public de asigurari sociale, relaxarea legislatiei de protectie a muncii, scaderea veniturilor salariale, imposibilitatea asistarii si integrarii sociale a categoriilor dezavantajate.
Asupra calitatii vietii, invatamantului, educatiei, sanatatii
– Standardul ridicat al vietii cetatenilor vechilor state membre este grav afectat, pentru ca Directiva pune bazele unei economii orientate exclusiv spre obtinerea de profit, minimizand asistenta publica si drepturile sociale ale cetatenilor.
– Nivelul de trai al cetatenilor noilor state membre ramane similar celui din present.
– Accesul la educatie si asistenta medicala, care vor deveni, pe termen mediu, preponderent private, va fi accesibil doar celor cu posibilitati materiale, categoriile sociale dezavantajate fiind excluse.
