Cati ne ducem cu placere la serviciu? Cati suntem veseli si plini de multumire dupa o saptamana de lucru si simtim nevoia sa continuam treaba si in weekend? Multi tineri, dar si multi dintre cei cu experienta de viata, fac greseala de a cauta un loc de munca in functie de oportunitatile care apar pe piata muncii, de avantajele financiare pe care le ofera un post sau alte detalii de conjunctura, care conduc adesea la crearea unei adevarate prapastii intre ceea ce doresc si ceea ce fac efectiv. Asa se explica de ce, cand sunt intrebati ce mai fac, raspunsul „Muncesc…” este adesea insotit de o grimasa involuntara.Pentru a munci de placere trebuie mai intai sa incepem prin a munci… inauntrul nostru. Sa aflam cine suntem si ce conteaza cel mai mult pentru noi. Inainte de a investi timp si energie pentru a ne angaja intr-o anumita slujba, raspunsurile la aceste intrebari ne pot arata cat sunt de potrivite aspiratiile, valorile, nevoile personale cu particularitatile si cerintele postului. Pentru a fi la locul potrivit, nu este nevoie doar sa stim (adica sa avem cunostintele cerute pentru post), sa putem (sa avem experienta necesara) si sa vrem (ceea ce presupune cunoasterea limitelor personale). A gasi o slujba potrivita inseamna a sti ce vrem sa facem si nu ce putem sau suntem dispusi sa facem. O ierarhizare a valorilor personale poate fi lamuritoare in situatia in care pe piata muncii abunda ofertele de angajare, dar si in cazul in care nu avem de unde alege ceva. Pentru a trai in echilibru si a ne bucura de viata este nevoie sa punem intotdeauna in balanta propriul sistem de valori cu ceea ce exista in lumea care ne inconjoara, cu ofertele de pe piata muncii. Importanta acordata unor valori personale ne va spune mult despre tipul de slujba pe care trebuie sa il cautam. De abia dupa aceea vine momentul pentru a ne pune alte intrebari, care tin de cerintele pietei muncii: · Ce cunostinte, experiente si atitudini sunt necesare pentru a ocupa postul potrivit? · Ce pregatire este necesara in slujba respectiva? · Ce tip de experienta de munca se cere?· Ce alte calificari sunt de dorit/cauta angajatorul?Ulterior, intrebari de genul „Care este mediul de lucru care-mi convine?”, „Ce salariu imi doresc?”, „Care este tipul de cariera/dezvoltare profesionala pe care mi-l ofera organizatia?”, „Cu ce fel de oameni voi lucra?” etc. vor fi relevante pentru o alegere cat mai buna. Atentie! Raspunsurile de astazi s-ar putea ca peste un timp sa nu mai fie cele mai bune. Cariera este un amalgam de elemente subiective – personalitate, motivatii, valori, atitudini care se transforma in timp, o data cu evolutia personala. Asa ca trebuie sa stam tot timpul cu ochii pe ceea ce se petrece inauntrul nostru pentru a sti cum sa citim semnele din afara. Piata muncii este facuta de oameni. De fiecare dintre noi. Fara noi, ea nu exista!
Am, deci traiesc!
Persoanele orientate mai mult spre „a avea” pun pret pe:· a avea un post bun;· a avea multi bani;· a avea timp;· a avea avantaje in natura;· a se simti in securitate;· a avea un statut social important, titluri, a se bucura de respect; · a face relatii;· a acumula cunostinte si experienta.
Sunt, deci exist!
Persoanele orientate spre „a fi” pun mai mult pret pe:· a se simti bine in propria piele;· a simti placerea de a munci intr-un domeniu care le pasioneaza;· a fi solicitate intelectual;· a se dezvolta intr-un mediu conform cu valorile lor;· a simti bucuria de a lucra in echipa;· a fi mai disponibile pentru distractii;· a se autorealiza;· a fi in permanenta provocare/intrecere.
Sistemul propriu de valori
Pentru a trai in echilibru si a ne bucura de viata si de munca noastra este nevoie sa punem in balanta sistemul de valori cu toate implicatiile care decurg din alegerea unei anumite slujbe.
Valori    Ierarhizare (de la 1 la 20)
Statutul profesional
Puterea
Reusita sociala
Banii
Intelegerea cu oamenii
Independenta
Nevoia de a munci
Prietenia si camaraderia
Valori    Ierarhizare (de la 1 la 20)
Indrazneala si aventura
Cunoasterea si stiinta
Dezvoltarea spirituala
Preocuparea pentru un mediu curat
Onestitatea
A fi util altora
Placerea de a te bucura de fiecare clipa din viata
Valori    Ierarhizare (de la 1 la 20)
O viata sanatoasa si sportiva
Elementele pragmatice ale existentei
Creativitatea
Familia
Echilibru intre viata profesionala si personala

Motivatia ta profesionala
Identifica-ti, conform piramidei lui Maslow, nevoile pentru a caror satisfacere vrei sa muncesti:
· nevoi fiziologice (F), adica nevoi curente de hrana, imbracaminte, adapost si sex· nevoi de siguranta (S), adica nevoi stabile de securizare economica (salariu pe baza de contract de munca, eventual ajutor de somaj sau pensie medicala, in perspectiva pensie de varsta), medicala (sistem de asigurari), materiala (locuinta si bunuri de folosinta indelungata)· nevoi emotionale (E), adica nevoi de relationare, afiliere si afectiune· nevoi de prestigiu (P), adica nevoi valorice de recunoastere si respect· nevoi de autoactualizare (A), adica nevoi de perfectionare, de obiectivare (de transpunere a potentialului in anumite realizari) si de creatie.
Pentru a proceda obiectiv, in vederea identificarii nevoilor pentru a caror satisfacere vrei sa muncesti:
1. Completeaza matricea de mai jos alegand, prin incercuire, una dintre cele doua variante (litere) din casetele de la intersectia dintre randuri si coloane si scrie la sfarsitul fiecarui rand si al fiecarei coloane numarul de incercuiri efectuate pentru fiecare litera;
2. Insumeaza numerele referitoare la fiecare litera (tip de nevoi), sumele rezultate relevandu-ti intensitatea nevoilor pentru a caror satisfacere vrei sa muncesti;
3. Transpune valorile respective in sistemul de coordonate de sub matrice hasurand cu negru cerculetele corespunzatoare si uneste punctele obtinute, graficul rezultat relevandu-ti dinamica nevoilor pentru a caror satisfacere vrei sa muncesti, fiind incontestabil ca nevoile cele mai intense au cea mai mare putere de a te constrange sa muncesti pentru a le satisface. In caz ca cea mai mare intensitate o au nevoile de autoactualizare, analizeaza-te daca nu cumva ai cazut in workalcoholism, adica in dependenta fata de munca, scop in care, urmarind lista afirmatiilor de mai jos, raspunde, in mod exigent, fiecarei afirmatii hasurand cu negru cerculetul corespunzator si, dupa ce unesti grafic cerculetele hasurate, retine daca graficul se desfasoara pe:· ultimele doua coloane (4 si 5) releva ca ai motivatie excesiva sau chiar exclusiva pentru munca si ca deci ai devenit dependent de ea;· primele doua coloane (1 si 2) releva ca ai motivatie insuficienta sau chiar nula pentru munca si ca deci esti disfunctional pentru ea;· coloana din centru (3, hasurata cu gri) releva ca ai motivatie echilibrata pentru munca si ca deci esti functional pentru ea.
Informatii detaliate despre tehnici de abordare personala a gasirii unui loc de munca se pot afla din lucrarea in curs de aparitie la Editura Tenhica, Tactica angajarii, de Nicolae Grosu.

Analiza perseverentei in cautarea unui loc de munca
Aceasta auto analiza este conceputa pentru a va furniza informatii cu privire la modul in care va cautati un loc de munca. Imaginati-va in fiecare dintre urmatoarele situatii de cautare a unui post si notati cat este de probabil sa reactionati in maniera descrisa. Daca nu ati mai cautat un post pana acum raspundeti in functie, de modul in care v-ar placea sa procedati. rComentati afirmatiile de mai jos, folosind cheia urmatoare: 1 = foarte improbabil; 2 = improbabil; 3 = oarecum improbabil; 4 = oarecum probabil; 5 = probabil; 6 = foarte probabil. r
rn
1. Atunci cand sunt intrebat despre experienta mea pentru un post, mentionez numai experienta capatata in activitati platite. rn
2. Daca as auzi pe cineva vorbind despre faptul ca este disponibil un post interesant mi-ar veni greu sa cer mai multe informatii daca nu cunosc persoana. rn
3. As intreba un angajator care are posturi libere daca nu stie cumva alti angajatori care ar putea sa aiba posturi libere. rn
4. Imi diminuez calificarile astfel incat angajatorul sa nu creada ca as fi mai calificat decat sunt. rn
5. As folosi mai degraba o agentie de plasare a fortei de munca decat sa abordez in mod direct un angajator. rn
6. Inainte de interviu as contacta un angajat al organizatiei vizate pentru a afla mai multe despre aceasta. rn
7. Ezit sa pun intrebari cand sunt intervievat pentru un post. rn
8. Evit sa contactez potentialii angajatori prin telefon sau personal pentru ca simt ca ei sunt prea ocupati ca sa vorbeasca cu mine. rn
9. Daca persoana care trebuie sa-mi ia interviul ar intarzia foarte mult as pleca sau as aranja o alta intalnire. rn
10. Cred ca un consilier profesional experimentat ar avea o idee mai buna decat mine despre ce posturi ar trebui sa solicit. rn
11. Daca o secretara mi-ar spune ca un potential angajator este prea ocupat ca sa ma intalneasca, as inceta sa mai incerc sa-l contactez pe acel angajator. rn
12. A obtine postul pe care-l doresc este in mare masura o problema de noroc. rn
13. Mai degraba as contacta in mod direct persoana pentru care as vrea sa lucrez decat sa contactez angajatii din departamentul de personal al organizatiei. rn
14. Ezit sa cer profesorilor sau celor in subordinea carora am lucrat sa scrie scrisori de recomandare pentru mine. rn
15. Nu as solicita un post daca nu am toate calificarile enumerate in descrierea publica a postului. rn
16. As solicita unui angajator un al doilea interviu daca as simti ca primul a mers prost. rn
17. Ezit sa contractez o garantie in vederea angajarii, afara de cazul in care stiu ca exista un post liber. rn
18. Daca nu as obtine un post as suna angajatorul sa-l intreb cum as putea sa-mi imbunatatesc sansele pentru o pozitie asemanatoare. rn
19. Nu ma simt bine sa-mi intreb prietenii despre posturi vacante. rn
20. Cu o piata a muncii atat de instabila cred ca as face mai bine sa accept orice slujba pot obtine. rn
21. Daca departamentul de personal refuza sa ma selecteze pentru un interviu as contacta direct persoana pentru care vreau sa muncesc in cazul in care ma simt calificat pentru postul in cauza. rn
22. M-as duce mai degraba la interviuri cu organizatiile de recrutare care vin in campusul universitatii sau la targuri de slujbe, decat sa contactez direct angajatorii. rn
23. Daca persoana care imi ia interviul imi spune „Te voi contacta daca apar oportunitati” imi imaginez ca nu mai este nimic altceva de facut. rn
24. As verifica toate ofertele de posturi inainte de a decide ce fel de post mi-ar placea. rn
25. Ezit sa contactez o persoana pe care n-o cunosc pentru a afla informatii despre cariere in domeniile care ma intereseaza. rn
rnRezolvarernAdunati punctele asa cum le-ati notat pentru urmatoarele afirmatii: 3, 6, 9, 13, 16, 18 si 21. Celelalte afirmatii au punctajul inversat. Pentru a obtine punctele in cazul acestor afirmatii, scadeti din valoarea 7 valoarea pe care ati indicat-o. Notati rezultatele si apoi calculati punctajul total obtinut pentru cele doua grupuri de afirmatii. Afirmatiile cu punctaj inversat sunt: 1, 2, 4, 5, 7, 8, 10, 11, 12, 14, 15, 17, 19, 22, 23, 24 si 25. rnrnNorme de evaluarern
rnPunctajtrn
90trn
98trn
106trn
116trn
124trn
Punctaj procentualrn
15rn
30rn
50rn
70rn
85rn
rnPunctajele mai mari indica o mai mare perseverenta in cautarea unui loc de munca. Daca, de pilda, ati realizat un punctaj procentual 70, aceasta inseamna ca 70% din oameni manifesta o perseverenta mai scazuta decat dumneavoastra in cautarea unui loc de munca. rnInformatii detaliate si sisteme de testare complexe gasiti in lucrarea Teste pentru alegerea carierei, de Louis Janda, editura Business Tech.