Ministerul Economiei si Comertului, care a luat in considerare necesarul de contracte pentru toate unitatile profilate pe productia de armament si echipamente militare. In cazul de fata, castigatoare sunt doar fabricile de la Cugir si Sadu, care au fost incluse intr-un acord de subcontractare. Titularul comenzii este o companie americana, iar potrivit directorului general al UM Cugir, Cornel Darjan, grosul contractului a fost atribuit Ucrainei. Autoritatile de la Bucuresti par sa fi facut efortu
Ministerul Economiei si Comertului, care a luat in considerare necesarul de contracte pentru toate unitatile profilate pe productia de armament si echipamente militare. In cazul de fata, castigatoare sunt doar fabricile de la Cugir si Sadu, care au fost incluse intr-un acord de subcontractare. Titularul comenzii este o companie americana, iar potrivit directorului general al UM Cugir, Cornel Darjan, grosul contractului a fost atribuit Ucrainei. Autoritatile de la Bucuresti par sa fi facut eforturi serioase pentru a obtine aceasta comanda, intr-un moment in care industria romaneasca de profil traverseaza una dintre cele mai nefaste perioade din istoria sa. „Am transmis oferte la americani, spanioli, iordanieni si kuweitieni. Asa am reusit sa obtinem includerea ofertei noastre in pachetul general de echipare a armatei irakiene. Noi vom furniza arme si munitie de infanterie”, explica Decebal Ilina. Prin luna aprilie, sindicalistii de la Cugir pichetau sediul Prefecturii Alba, protestand fata de modul in care a fost gandita restructurarea societatii, mai ales partea legata de disponibilizari. Concedierile decise la Bucuresti i-au scos in strada si pe colegii lor de la Sadu. Acum, cele doua fabrici primesc un ajutor la care nu mai sperau. „Peste 1.300 de oameni vor avea de lucru cateva luni datorita acestei comenzi. Gradul de incarcare a crescut la 100%, fata de 50% pana de curand”, spune directorul general al UM Cugir. In ultimii trei ani o parte importanta a veniturilor fabricii a fost asigurata prin livrari de armament sportiv catre compania americana Sencery, aceste contracte aducandu-i anual in jur de patru-cinci milioane de dolari. Criza cu care se confrunta de ani buni industria autohtona de armament a obligat societatea sa se uite spre alte surse de venit, iar solutia a venit dinspre sectorul civil. Astfel, in 2001, UM Cugir si compania DaimlerChrysler au format societatea mixta Star Transmission, profilata pe productia de repere pentru cutiile de viteze si mecanisme de directie pentru automobile. Cam acelasi lucru s-ar dori si la Uzina Mecanica Sadu, existand un proiect privind formarea a doua societati privatizabile pe structura fabricii de frigidere, respectiv a celei de capse miniere. Gheorghe Bujor, liderul sindicatului, nu a uitat ca, pe vremuri, la Sadu se facea pionieratul productiei autohtone de frigidere, cu marca Fram, produsa sub licenta AEG. Pana in prezent, din cele circa 30 de societati din industria romaneasca de aparare, au fost privatizate doar sapte. In incercarea de a relansa acest proces, in luna iunie a acestui an, Ministerul Economiei si Comertului a scos la vanzare 14 societati, toate filiale ale Romarm, printre care si fabricile Cugir si Sadu. Cele 14 unitati au un capital social cumulat de aproape 45 de milioane de euro. Decebal Ilina inca spera ca potentialii investitori sa apara pana la sfarsitul anului, desi recunoaste ca pe plan european „nu prea e inghesuiala” pentru privatizarea industriei de armament, in conditiile in care piata se confrunta cu o supraoferta. De exemplu, guvernul polonez a reusit sa vanda, din anul 1996 pana acum, doar trei dintre cele 26 de companii din domeniul apararii scoase la privatizare. Deocamdata, adauga generalul, pentru fabricile romanesti exporturile sunt „singura supapa” pentru supravietuire. Autoritatea Nationala de Control al Exporturilor estimeaza ca anul trecut exporturile romanesti de armament, munitii si alte produse militare au urcat la circa 80 de milioane de dolari, dublu fata de rezultatele din anul 2002, iar pentru acest an institutia se asteapta sa fie atinsa o cifra similara.
EXPORTURILE S-AU PRABUSIT IN ULTIMII ANI
· Pana in 1989, Romania se situa pe locul cinci la nivel mondial la exporturile de armament, dupa SUA, Rusia, Anglia si Franta. Cel mai bun an in ceea ce priveste productia de armament a fost 1986, cand au fost realizate exporturi de un miliard de dolari. In rest, valoarea exporturilor oscila in jur de 700 de milioane de dolari. Dupa 1989, contractele nu s-au mai reinnoit sau nu au mai putut fi onorate, in contextul desfiintarii Pactului de la Varsovia.
· Small Arms Survey 2004 coteaza Romania, in privinta exporturilor, cu sapte puncte din 20 posibile. SUA detine primul loc (15 puncte), iar Bulgaria, care a facut un pas mic in domeniul transparentei privind comertul cu arme, a fost cotata cu zero puncte. Acelasi studiu estimeaza ca exporturile Federatiei Ruse catre anumite destinatii finale s-ar situa intre 42,2 si 130 milioane de dolari, in vreme ce Republica Ceha ar livra de 52,3 milioane, iar Bulgaria, de cel putin 17,1 milioane de dolari (in 2001).