Un an mai tirziu, ea vindea pe piata din Galati. Acum are 85 de ani, iar muraturile din Milisauti sunt adevarate specialitati la fabricarea carora se folosesc toate "secretele" cunoscute multor gospodine din Rominia, dar care pina acum n-au fost valorificate pe o scara atit de mare nicaieri i alta parte. Astfel, fiecare castravete este itepat cu acul, pentru a fi patruns de aromele de hrean, marar si usturoi. Nu lipseste crenguta de visin care tine muraturile tari. Castravetii sunt pusi la murat
Un an mai tirziu, ea vindea pe piata din Galati. Acum are 85 de ani, iar muraturile din Milisauti sunt adevarate specialitati la fabricarea carora se folosesc toate „secretele” cunoscute multor gospodine din Rominia, dar care pina acum n-au fost valorificate pe o scara atit de mare nicaieri i alta parte. Astfel, fiecare castravete este itepat cu acul, pentru a fi patruns de aromele de hrean, marar si usturoi. Nu lipseste crenguta de visin care tine muraturile tari.
Castravetii sunt pusi la murat i butoaie ichise ermetic, iar dupa ce s-au murat, butoaiele sunt depozitate i iazuri, unde datorita temperaturii scazute constante (iazurile avind sursa de alimentare i imediata apropiere), castravetii se pot pastra un an itreg fara probleme. Eudochia Danilet ne mai spune ca dupa 23 august 1944, cu cei sase milioane lei rezultati din vinzarea a o suta zece butoaie cu castraveti catre Armata sovietica, a putut cumpara o parcela de 58 de ari de teren arabil. Asta dupa ce cu un an iainte, militarii sovietici s-au „autoservit” cu douazeci de butoaie cu castraveti murati.
Vazind ca se pot scoate bani frumosi, an de an, tot mai multi sateni din Milisauti au urmat exemplul Eudochiei. De prin anii 50, ca urmare a cerintelor pietei, familia Danilet a iceput producerea si comercializarea verzei murate. Dupa ce au fost recoltate, capatinele de varza, curatate si alese cu grija, sunt puse la murat i niste recipiente din lemn ialte de trei-patru metri, de forma unui trunchi de con cu baza mare i sus, cu capacitate de pina la trei tone, numite de localnici cazi. Dupa ce s-a adaugat saramura, deasupra cazii se pune un gratar din lemn care preseaza toata cantitatea de varza, cu ajutorul pietrelor mari, de riu. „Astfel conservata, varza se poate pastra, fara probleme, timp de un an de zile. in momentul cind se pleaca cu varza spre piete, aceasta se scoate din cazi si se pune i butoaie normale. Ion Danilet, fiul lui Nicolai si al Eudochiei Danilet – itemeietorii traditiei muraturilor la Milisauti, a avut cultivate i acest an doua hectare cu varza si circa 20 de ari cu castraveti. Lucrarile agricole mecanizate si le-a executat singur, cu un tractor si cu utilajele agricole aferente.
Mircea Rabu si Ion Slusar au avut si ei plantate cite un hectar cu varza. Culturile icep cu aratura de toamna. Cine nu are tractorul propriu trebuie sa plateasca aproximativ un milion de lei/hectar, iar pentru discuit ica cinci sute de mii de lei. Una peste alta, cultivarea si itretinerea unui hectar cu varza (cu lucrari, seminte, igrasaminte si tratamente) a depasit, i acest an, suma de 10 milioane de lei.
La o productie de circa 25 de tone de varza murata mai este necesara si sare, i valoare de peste doua milioane de lei, iar pentru a o transporta i pietele din tara se mai platesc ica vreo 13 milioane de lei. Daca varza este vinduta fara a fi murata, de la poarta, i urma recoltei obtinute de pe un hectar de teren se pot realiza cam 50 milioane de lei, iar daca varza este vinduta murata, de pe acelasi hectar se pot obtine peste 150 milioane de lei.
Producatorii agricoli din Milisauti pot fi itilniti, din august pina prin mai, i pietele tuturor marilor orase din itreaga tara. Mult mai mari sunt cheltuielile la cultura de castraveti, pentru suprafata de un hectar saminta ajungind la zece milioane de lei, iar costul substantelor pentru tratamentul manei se ridica la suma de 12 milioane de lei. Asa se explica faptul ca suprafetele cultivate cu castraveti sunt mult mai reduse i comparatie cu varza.
Dupa cum ne-a spus Mircea Laurus – primarul comunei Milisauti – dintr-o suprafata totala de 2.700 de hectare teren arabil, aproximativ 280 de hectare sunt cultivate cu varza si doar 25 de hectare cu castraveti.
in Milisauti exista 250 de tractoare, 100 de autocamioane si peste 500 de autoturisme. Scaderea puterii de cumparare a populatiei s-a rasfrint si asupra nivelului vinzarilor de muraturi. Gheorghe Calenciu, i virsta de 85 de ani, ne-a spus ca pina i anul 90, familia sa vindea anual cite 10-15 cazi cu varza murata, iar i prezent abia mai reusesc sa vinda continutul a trei-patru cazi.
Pe zi ce trece, preturile la carburanti, piese de schimb, igrasamite, substante chimice pentru tratamente cresc continuu, itr-un ritm care nu poate fi acoperit prin cresterea preturilor produselor agricole. La toate acestea, i aceasta toamna, milisautenii au avut neplacuta surpriza ca o data ajunsi cu varza la Bucuresti, i Piata Obor sa fie drastic amendati de Politie. Daria Caliniuc are un mesaj pentru Traian Basescu, primarul general al Capitalei: „Daca ai iseput sa fasi regula la tarabe, la matale i sientru, pe noi de se nu ne lasi sa ne vindem marfa? si-ai cu noi? Nu poti sa lasi o regula si-n Obor? Noi munsim cu palmele si cu sudoare, stii si mata cit costa de arat si toate sele si cind ajungem la mata, la Bucuresti, nu ne dai voie sa vindem. De se?” in ciuda tuturor greutatilor, gospodarii din Milisauti vor continua sa faca ceea ce fac de aproape trei sferturi de secol, sa cultive castraveti si varza, pentru ca muraturile din Milisauti sa fie prezente, i continuare, i pietele din Rominia.