Nici nu se stinsesera bine ecourile declaratiilor de felicitare aduse Guvernului de la Bucuresti de catre expertii Bancii Mondiale, in ceea ce priveste indeplinirea obiectivelor asumate prin incheierea acordului ASAL, cand o stire ametitoare apare ca o bomba peste capul guvernantilor. Un set de ordonante promovate abil de ministrul agriculturii - imediat ce termenul limita pentru realizarea programul ASAL expirase - pune in pericol eliberarea ultimei transe dintr-un imprumut negociat in 1997. Mi
Nici nu se stinsesera bine ecourile declaratiilor de felicitare aduse Guvernului de la Bucuresti de catre expertii Bancii Mondiale, in ceea ce priveste indeplinirea obiectivelor asumate prin incheierea acordului ASAL, cand o stire ametitoare apare ca o bomba peste capul guvernantilor. Un set de ordonante promovate abil de ministrul agriculturii – imediat ce termenul limita pentru realizarea programul ASAL expirase – pune in pericol eliberarea ultimei transe dintr-un imprumut negociat in 1997.
Ministrul agriculturii a jucat o carte tare. Nu este licentiat in ale agriculturii, dar ca om politic si ministru a invatat ca trebuie sa-si aplece urechile catre operatorii din domeniu, multi la numar si demni de luat in calcul la viitoarele alegeri parlamentare, care bat la usa. Ca a fost sau nu premeditata, vehementa cu care, la sfarsitul anului trecut, ministrul Muresan solicita o prelungire a acordului ASAL pana la 30 iunie a.c. s-a dovedit de bun augur. in Romania, vechile structuri, etatiste, inca persista. Marile proprietati agricole aglomerate in foste IAS-uri, a caror privatizare s-a tot amanat, impiedica formarea unei piete care sa functioneze dupa principii specific capitaliste, iar concurenta cu produsele importate pune la pamant agricultura romaneasca. Iar in aceste conditii, carora li se alatura o conjunctura favorabila – termenul pentru implementarea programului ASAL fusese depasit-, ministrul agriculturii decide sa inainteze in Guvern 17 acte normative in sprijinul agricultorilor romani, dar cu prevederi in contrasens pe drumul aplicarii principiilor economiei de piata.
Revenirea la subventionarea productiei agricole, prin acoperirea cheltuielilor privind depozitarea si pastrarea graului din recolta anului 1999, a unei parti din suma cu care graul se comercializeaza de catre societatile de panificatie, reducerea de taxe sunt cateva dintre initiativele ministerului, promovate „pe sest” de Muresan. Dar expertii Bancii Mondiale, intotdeauna bine informati, au aflat la timp de existenta actelor normative, percepute ca plaseaza agricultura romaneasca la momentul de dinaintea semnarii programului ASAL (anul 1997). Vestea ca eliberarea banilor se amana a picat ca un trasnet peste Palatul Victoria.
Disensiuni in coalitia
guvernamentala
O suita de declaratii contradictorii prin readucerea in prim-planul vietii economice si politice a disputelor dintre reprezentanti ai PD si PNTCD s-au facut imediat auzite. Peste ele s-a suprapus vocea primului-ministru, care a decis blocarea ordonantelor in drumul catre Monitorul Oficial si retragerea celor care deja iesisera de sub lumina tiparului. Desi acuzat de decizii cu substrat politic, in fata amenintarii Bancii Mondiale, primul-ministru nu avea cum sa reactioneze altfel. Pentru detensionarea relatiilor era, fara indoiala, nevoie de un compromis: nu si-a ocarat ministrul de resort, dar nici nu a dat curs initiativelor sale, lasand expertilor BM un ragaz pentru a analiza ordonantele, dupa traducerea textelor in limba engleza.
Ministrul Muresan si-a pus pe cap expertii Bancii Mondiale, cu care spera sa ajunga la o intelegere finala in aceasta saptamana, dar si-a atras de partea sa producatorii. Dan Draghici, presedintele Propact, recunoaste ca actele normative emise de Ministerul Agriculturii „nu sunt specifice unei economii normale”, dar apreciaza ca „sunt firesti in conditiile existentei unei economii anacronice, cum este a Romaniei”. „Costurile muncii agricole sunt ridicate; numai pentru lucrarile de recoltare, taranii platesc catre cei ce detin utilaje agricole aproape 900.000 lei, la un hectar de grau. Apoi, semintele de buna calitate costa, ca si ingrasamintele. in lipsa banilor, taranii cauta solutii de mijloc, dar acestea scad productivitatea”, precizeaza presedintele Propact. Fata de o productie de 5.000 – 6.000 kg la un hectar de grau, cat se obtine in statele dezvoltate, la noi se ajunge la 3.000 – 3.500 kg, potrivit reprezentantului Propact. Ordonantele promovate de Muresan dau taranilor posibilitatea obtinerii unor castiguri superioare celor de pana acum. Calculele specialistilor anunta profituri nete de aproape un milion de lei, la un hectar de grau, fata de 200.000 – 300.000 lei, cat castiga cu legile existente. in plus, prin majorarea pretului de vanzare a graului, ca urmare a acordarii primei de 300 lei la un kg de grau achizitionat de societatile din panificatie, ministrul roman spera sa-i determine pe tarani sa-si scoata produsele din hambare.
Masurile agreate de ministrul agriculturii privesc organizarea pietelor agricole prin masuri administrative, sub pretextul ca ele vin in ajutorul taranilor romani. Daca privim in urma, la perioadele in care faina din Ungaria invada piata romaneasca si la acuzatiile aduse statului roman, pe motiv ca nu-si protejeaza propria productie, ministrul roman are justificare in actele sale. Daca privim inainte insa, ele reprezinta un pas inapoi si multe piedici pentru depasirea practicilor de interventionism in productia interna. in plus, stimularea productiei interne are efectul slabirii interesului pentru cresterea productivitatii. Ultimul exemplu – stimularea producatorilor de carne prin masuri fiscale – este elocvent. Masurile de protejare a productiei interne, prin majorarea taxelor vamale la importuri, au fost secondate, imediat, de cresterea preturilor la intern.
Pe de alta parte, presedintele Propact sustine ca „nu se poate organiza o piata similara cu cele din economiile dezvoltate, atata vreme cat in Romania lipsesc marii fermieri privati”. El precizeaza ca „o lege care sa-i protejeze pe tarani era necesara”, desi admite ca, in ultima instanta, marii beneficiari ai acestor acte normative vor fi tot cei care astazi dicteaza monopolurile pe piata. Autoritatile romane spera sa se ajunga la o intelegere, care presupune insa o amanare cu doua luni a eliberarii ultimei transe din ASAL.
Acte normative in asteptare
Initiativele legislative retrase la cererea Bancii Mondiale sunt reclamate de producatorii romani. Ele sunt percepute ca un balon de oxigen pentru agricultorii romani ce se afla in plina campanie agricola de toamna. Printre cele mai dorite figureaza:
· organizarea si functionarea pietei produselor agroalimentare si alocarea de la bugetul statului a fondurilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind receptionarea, depozitarea si pastrarea graului din recolta anului 1999;
· reducerea cu 50% a accizelor si aplicarea cotei „0” la TVA pentru motorina folosita in agricultura;
· reducerea TVA pentru zaharul rafinat, pentru cartofii de consum si samanta de la 22%, la 11%.