Privatizarea fostelor IAS reprezinta o conditie esentiala impusa de Banca Mondiala pentru eliberarea celei de-a doua transe din imprumutul ASAL. Pentru a obtine cele 150 milioane dolari, FPS trebuia sa privatizeze, anul trecut, cel putin trei foste societati comerciale cu capital de stat, de tip IAS. Pana la sfarsitul anului trecut nu s-a reusit decat privatizarea uneia singure. Disputele politice din ringul Senatului, purtate pe parcursul intregului an 1999 intre ministrul agriculturii, Ioan Muresan, si senatorul PD Trita Fanita, pe marginea Legii privatizarii fostelor IAS, au blocat demararea procesului.
Pentru a nu mai intarzia privatizarea, varianta ministrului agriculturii, asa-numita Lege Muresan, a fost transformata intr-o ordonanta de urgenta (OUG nr. 198/ 13 decembrie 1999) si aprobata de fostul guvern Vasile. Tot in luna decembrie a anului trecut, acelasi guvern a emis o hotarare de guvern (HG nr. 1010/ 20 decembrie 1999) prin care se aproba concesionarea terenurilor agricole ale fostelor IAS.
Astfel, startul privatizarii si concesionarii a fost dat. Insa lucrul cel mai important nu s-a produs inca: infiintarea si organizarea propriu-zisa a Agentiei Domeniilor Statului (ADS). Conform OUG nr. 198/1999, scopurile acestei agentii sunt: exercitarea in numele statului a prerogativelor privind dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole apartinand domeniului privat al statului, precum si concesionarea bunurilor, activitatilor, serviciilor si terenurilor agricole apartinand fostelor IAS.
Pana la aparitia in Monitorul Oficial a hotararii de Guvern care sa reglementeze structura organizatorica a ADS, potrivit articolului 4 alineat 2 din OUG nr. 198/1999, nici o alta institutie nu poate concesiona terenurile agricole ale societatilor comerciale cu capital de stat. Totusi, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei (MAA) a vandut, de la inceputul acestui an, peste 100 de caiete de sarcini pentru concesionarea unor terenuri agricole aflate in administrarea a 28 de societati agricole cu capital de stat, foste IAS, desi nu intra in atributiile ministerului organizarea concesionarii. Astfel, conducerea MAA si-a incalcat prevederile propriilor acte normative, pentru ca atat OUG nr. 198, cat si normele metodologice de aplicare a acestei ordonante au fost promovate si semnate de ministrul Muresan. Chiar daca aceste norme nu au fost inca aprobate de Guvern, ele prevad acelasi lucru: ADS trebuie sa elaboreze atat documentatiile privind vanzarea de actiuni ale fostelor IAS, cat si cele pe baza carora se poate face concesionarea terenurilor agricole. Mai mult, ADS trebuie sa publice anunturile de vanzare si concesionare. Or, daca aceasta institutie nu functioneaza, cine ii da dreptul MAA sa treaca deja la vanzarea caietelor de sarcini?
Graba si nebagarea de seama sunt cheile afacerii
Nimeni nu pune la indoiala necesitatea privatizarii fostelor IAS, insa graba cu care actioneaza MAA nu se intemeiaza pe lege. Faptul ca printre societatile care au cumparat caiete de sarcini se afla si SC Reen Import Export SRL, patronata de Fernando Adrian Enciu, omul despre care atat surse din MAA, cat si conducerea Agrostar afirma ca face parte din clientela ministrului Muresan, spune multe.
Conform evidentelor MAA, SC Reen Import Export SRL este interesata sa ia in concesiune terenurile agricole de la societatile Agrosil Silistea SA si Agromixt Romanu SA, ambele din Braila, SC Lefruct Calarasi, Integrata Comsuin SA Calarasi, precum si de la Agrozootehnica Vladeni SA Ialomita. Reamintim ca un raport al Departamentului de Control al Primului Ministru arata ca printre firmele care au adus prejudicii societatii Insula Mare a Brailei se numara SC Reen Import Export SRL si SC Basen Import Export SRL, ambele patronate de Fernando Adrian Enciu.
Sigur ca acest lucru nu inseamna ca Fernando Enciu nu ar avea dreptul sa participe la concesionarea terenurilor agricole. De altfel, nu este singurul care a intrat in posesia caietelor de sarcini. Pe langa firmele sale se mai afla zeci de societati comerciale care doresc sa ia in concesiune terenuri ale fostelor IAS.
Cine va vinde actiunile si cine va semna contractul de vanzare-cumparare in numele statului? Conform unui protocol semnat intre Fondul Proprietatii de Stat si MAA, de care aminteste si OUG nr. 198/1999, privatizarea societatilor comerciale foste IAS se face de catre ambele institutii. Insa potrivit punctului 2 din normele metodologice, numai MAA reprezinta statul.
Mai mult, ordonanta prevede ca metode de vanzare a actiunilor catre investitori interesati licitatia cu strigare sau in plic, precum si negocierea directa cu preselectie. Dar, dupa normele metodologice, metoda de vanzare se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, si nici macar nu se precizeaza daca acest ordin va fi publicat sau nu.
Ambiguitatea de care dau dovada aceste acte elaborate de MAA pune sub semnul intrebarii transparenta derularii procesului de privatizare a fostelor IAS.