Bucureştiul nu are nicio şansă de dezvoltare fără parteneriate public-private, fără parteneriate cu oameni de afaceri, a declarat, miercuri, secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), Răzvan Murgeanu, în conferinţa 'Oraşul Viu - Dezvoltarea durabilă a Bucureştiului: investiţii, arhitectură, mediu'.
‘Cert este un lucru: fără parteneriate public-private, fără parteneriate cu cei care fac bani, Bucureştiul nu are şanse. Să ştiţi că Legea parteneriatului public privat deschide perspective noi şi interesante pentru Bucureşti’, a spus Murgeanu.
Fostul viceprimar a atras atenţia că Bucureştiul este hiperdezvoltat către nord şi subdezvoltat în sud, existând două proiecte de dezvoltare a părţii sudice: Canalul Dunăre-Bucureşti şi aeroportul de sud.
‘Dacă vă uitaţi, cele mai multe străzi neasfaltate şi fără utilităţi publice sunt în sectoarele 5 şi 4. Nu este o surpriză, având în vedere bugetele celor două sectoare şi cam ce se vrea acolo. De aceea, Bucureştiul trebuie să facă un efort considerabil în a face parteneriate public-private cu cei care vor să dezvolte şi să facă dezvoltare, pe lângă urbanistică, orice alt fel de tip de dezvoltare spre a crea motoarele de dezvoltare a Bucureştiului’, a explicat Murgeanu.
El a subliniat că MDRT face ‘nişte paşi importanţi în acest sens’, pentru că, pe lângă partea de reglementare ‘în care suntem în discuţii şi în consonanţă cu administraţia locală’, există zona de dezvoltare, referindu-se la motoarele de dezvoltare Canalul Dunăre-Bucureşti şi aeroportul de sud.
‘Să ştiţi că pentru un oraş este vital să aibă asemenea poli de dezvoltare, pentru că, altfel, moare partea aceea de oraş, mai ales într-o situaţie, ca anul trecut, de criză, când a trebuit să facem mai mult decât până acum chiar. Canalul Dunăre-Bucureşti va fi un motor de dezvoltare pentru Sud, aeroportul va fi tot un motor de dezvoltare pentru sudul Capitalei, astfel încât să atenuăm discrepanţele fantastice care sunt acum între Sud şi Nord. Şi când spun fantastice, nu mă refer doar la infrastructură, mă refer inclusiv la taxe şi impozite plătite’, a adăugat reprezentantul MDRT.
El a subliniat că este momentul în care trebuie planificată dezvoltarea Capitalei, în sensul creării unor strategii de dezvoltare pe termen lung (socio-economică şi spaţială) şi de identificare a unor proiecte majore de dezvoltare care să fie gestionate ‘de instituţii capabile şi credibile’.
Totodată, Murgeanu a atras atenţia că, pentru a răspunde provocărilor viitorului, oraşele României trebuie să ţină cont de Strategia Europa 2020 şi de principiile Declaraţiei de la Toledo. Dintre acestea, cele mai importante sunt: reducerea nevoilor de transport prin promovarea proximităţii, prioritizarea mijloacelor de transport non-motorizate, promovarea energiilor regenerabile şi implementarea lor în oraşe, stimularea unei economii bazate pe cunoaştere, creativitate, excelenţă şi inovaţie, creşterea calităţii arhitecturale.