Poţi sau nu poţi creşte în criză? ”Da, dacă eşti tot timpul în mişcare”, răspunde categoric Cristina Bâtlan, coproprietar al Musette, o afacere de familie de circa 10 milioane de euro.
În ultimii trei ani de zile – în care industria de profil a avut de depăşit criza financiară şi pe cea a materiilor prime, ambele pe fondul unei invazii de produse ieftine din Asia –, soţii Cristina şi Roberto Bâtlan, alături de fratele acestuia, Alin, şi-au făcut o strategie de criză în două etape. Prima: şi-au consolidat elementul cel mai important în orice afecere – produsul, astfel încât să-i diferenţieze de competitori – “fiind singura variantă într-o piaţă în care mediocritatea era cea mai afectată”, ţine să precizeze Alin Bâtlan. A doua: să-şi crească atât prezenţa teritorială cât şi oferta din magazine, prin intrarea pe noi segmente de piaţă, cel de încălţăminte pentru bărbaţi şi, mai nou, cel pentru copii.
Principiul de bază, sintetizează Alin Bâtlan, e acelaşi: “să fii în mişcare”. Fără nicio metaforă, pentru Musette, adaptarea la noul context economic general a însemnat continuarea celor mai importante proiecte şi investiţii fixate încă dinainte de criză. E vorba de extinderea pe noi pieţe, plus deschiderea unui showroom (“nu l-am gândit neapărat ca un loc destinat vânzării, ci ca pe un laborator în care putem să ne testăm ideile, proiectele) şi a unui outlet – “După trei luni de funcţionare, outletul a ajuns să vândă în linie cu cele mai bune magazine (…) Avem confirmarea că sunt mulţi clienţi fideli acestei mărci”, spune Alin Bâtlan, muţumit că “vin clienţii după noi, aici, după blocuri (str. Verzişori 36-38 – n.r.)”.
Cum a fost posibil? “Negociind foarte bine cu furnizorii, crescând calitatea, ajungând să facem modele extrem de complicate şi fiind consecvenţi cu pariul nostru de a juca la mare, de a deveni internaţionali”, răspunde Alin Bâtlan.
Rezultate concrete? Businessul Musette de azi e aproape dublu, faţă de cel din 2009:  375 de oameni, o cifră de afaceri de aproape 10 milioane de euro şi 24 de magazine în România şi în alte şapte ţări (SUA, Franţa, Bulgaria, Israel, Ungaria, Liban, Mongolia). Iar procesul de extindere a Cristhelen B – marca dezvoltată de companie –, pe pieţele externe continuă chiar zilele acestea, prin deschiderea primului magazin – “pe cont propriu, nu franciză”, precizează Alin Bâtlan -, în Austria (Viena, Bauernmarkt 2A); în 2013 este în plan şi deschiderea unor francize în Germania (München) şi Anglia (Londra).

În paralel, din vară, în oferta Musette va fi şi încălţăminte pentru copiii – “Nu ne putem lăudă cu ideea, pentru că ea s-a dezvoltat un pic invers, de la piaţă către noi, pe baza feedback-ului primit de la clienţi…şi avem deja peste 5.000 de clienţi fideli”, face o paranteză Alin Bâtlan.
Tot anul acesta, Musette va deschide şi primul magazin dedicat exclusiv bărbaţilor – “Am închiriat două spaţii în mallul Promenada (zona Floreasca, cu termen de finalizare în octombrie 2013- n.r.) (…) Deţinem marca italiană Giannini, iar acum începem să o dezvoltăm, separat, nu prin cornere”. În cifre, marochinăria şi pantofii pentru bărbaţi ar urma să aducă un plus la afacerile totale de circa 15%. În afară de cele două magazine din Promenada, reţeaua locală, care numără acum 15 magazine, se va mai extinde, până la finalul anului, cu alte cel puţin două spaţii, în Ploieşti şi zona Galaţi-Brăila.
“În România, avem o piaţă din ce în ce mai mult a retailerilor, o piaţă în care mallurile care au rămas în viaţă au înţeles importanţa mixului de clienţi (…) pe de o parte adăugăm noi locaţii, iar pe de altă parte relocăm şi căutăm să mărim spaţiile deja existente, aşa cum am făcut la Cluj, unde magazinul e dublu (100 mp)”, subliniază Bâtlan.
Retailul şi producţia şi-au sincronizat paşii
Dar are producătorul român marfă suficientă pentru a susţine vânzările?  “2012 a fost un an de investiţii – peste 300.000 de euro. Am decis să nu mai aşteptăm după programe şi fonduri europene şi să ne creştem singuri capacitatea de producţie, din fonduri proprii. Sigur, am făcut nişte eforturi care se văd în socotelile de sfârşit de an…practic, am avut costuri operaţionale care au depăşit ca procent creşterea de 20% a cifrei de afaceri. Altfel spus, am reuşit să convervăm EBITDA (profitul operaţional înainte de taxe, deprecieri şi amortizări – n.r)’’, explică Alin Bâtlan. “Am crescut echipa de la 289 la 375 de angajaţi şi, la Huşi, am dublat capacitatea de producţie”, continuă el. (Musette produce în două fabrici proprii – una de genţi şi accesorii, în Bucureşti, şi cealaltă de pantofi, la Huşi).
Scopul tutoror eforturilor pe care le face familia Bâtlan de trei ani încoace? “Avem un obiectiv de mulţi de 2 şi de 0 – până în 2020 vrem să avem, la nivel internaţional, cel puţin 200 de magazine şi să fim o marcă pe care oricine s-o respecte”, dezvăluie Alin Bâtlan. De la 2013, el aşteaptă o creștere de 20% a afacerilor şi se bazează “pe planul de extinede, difersificarea ofertei şi faptul că vom rămâne fideli strategiei noastre de a face un produs din ce în ce mai bun…asta chiar dacă toate costurile datorate importurilor de materie primă au explodat – pielea, care în anii trecuţi să găsea la 30 de euro, acum sare de 50 euro’’.
Ceea ce e o performanţă într-o piaţă – fragmentată şi variată, estimată acum la 800 mil. euro, cu clienţi neomogeni ca preferinţe şi acoperită în proporţie de peste 90% de importuri – în care vânzările au scăzut cu peste 30%. Iar numărul celor care îşi pun problema supravieţuirii creşte de la o zi la alta – intrarea în insolventa a unei firme de talia Leonardo, care nu vinde premium, ci e poziţionată pe segmentul low şi de mijloc, e o dovadă clară. (La nivel de preţuri, Musette concurează cu branduri precum Otter, Il Passo, Nine West, Reno, Ecco sau Bata).
Cât despre perspective, acestea sunt încurajatoare: “Lumea – conchide Alin Bâtlan -, deja s-a săturat de criză. România e o piaţă foarte mare şi avem şi forţă de muncă bine pregătită, mult mai accesibilă decât pe alte pieţe. Sunt convins că, pe lângă balanţa comercială, care deja pare a fi în echilibru, vor apărea din nou investiţii stăine, care ne vor ajuta să creştem şi să creăm valoare adăugată (…) Oricât ne-am plânge nu vom rezolva nimic, dacă nu vom trece la treabă”.
3 perechi, consumul mediu anual de încălţăminte pe cap de locuitor, potrivit Organizaţiei Patronale a Pielăriei şi Încălţămintei.