Nu vor mai urma şocuri în această campanie. Mircea Geoană spune că „nucleara” a fost deja folosită

Mircea Geoană consideră că eliminarea Dianei Șoșoacă din cursa pentru prezidențiale a fost rezultatul unui aranjament politic, care avea scopul de a facilita accederea lui Marcel Ciolacu și George Simion în turul doi al alegerilor prezidențiale.

Acesta a afirmat că acel moment a reprezentat „nucleara” campaniei, nu eventuale poze sau înregistrări compromițătoare cu George Simion.

Geoană a menționat că mulți români care votează în mod radical pentru George Simion sau Diana Șoșoacă sunt acum oameni mânioși, iar această stare a lor este perfect justificată. El a explicat că acești oameni s-au simțit abandonați de statul român și de politica națională.

„Acești mulți români care votează atât radical pentru George Simion chiar și pentru doamna Șoșoacă, să știți că oamenii aceștia sunt mânioși și au motive să fie.

Sunt oameni care au fost abandonați de statul român și de politica românească”, a afirmat Mircea Geoană, duminică seară.

Referindu-se la așteptările din ultima săptămână de campanie, când se anticipa publicarea unor imagini sau înregistrări compromițătoare cu George Simion, Mircea Geoană a subliniat că „nucleara” campaniei a fost deja lansată, în mod deliberat, pentru a o elimina pe Diana Șoșoacă.

El a descris această acțiune ca fiind una evidentă și planificată.

„Nucleara a fost trasă țintit ca să o elimine pe Șoșoacă. Nucleara s-a tras în campania asta.

A fost evident nucleară și a fost deliberată, aranjată ca să iasă cum trebuie”, a mai explicat fostul lider social-democrat, acum candidat independent la alegerile prezidenţiale.

Diana Șoșoacă
SURSA FOTO: Inquam Photos, George Călin

Diana Șoșoacă, blocată de CCR să candideze la prezidenţiale

Reamintim că situaţia la care face referire Mircea Geoană a venit după decizia Curţii Constituţionale a României.

Diana Șoșoacă nu poate candida la funcția de președinte al României, deoarece convingerile sale sunt considerate incompatibile cu valorile democrației, iar o eventuală alegere a sa în această funcție ar putea pune în pericol apartenența țării la UE și NATO, se arată în motivarea deciziei CCR prin care i-a fost respinsă candidatura.

Judecătorii CCR au analizat angajamentele asumate de președintele României prin jurământul de credință și au concluzionat că aceste obligații trebuie respectate nu doar de cel care câștigă alegerile prezidențiale, ci și de candidații înscriși în competiție.

„Chiar dacă jurământul de credinţă se depune de către candidatul câştigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate şi de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale. (…)

Curtea afirmă că libertatea de exprimare și diversitatea opiniilor formulate într-o societate democratică este garantată de Constituție.

Candidatul la funcția de Președinte al României este conștient de semnificația informațiilor, mesajelor, ideilor, opiniilor, convingerilor, judecăților și raționamentelor transmise în spațiul public, astfel că toate acestea pot reprezenta un indicator al modului în care se raportează la Constituție și la valorile acesteia, nefiind, așadar, relevant dacă acestea au fost transmise într-o calitate oficială sau nu. (…)

Regulile democratice se aplică tuturor cetățenilor, indiferent de calitatea lor în stat și de opțiunile politice, neputând fi tolerate manifestările și derapajele anarhice în spațiul public. O astfel de conduită aduce în discuție problema folosirii instituțiilor și procedurilor constituționale în scopul negării în final a exigențelor, principiilor și valorilor reglementate constituțional”, sunt doar câteva pasaje din motivarea CCR.