Cercetătorul Marius Geantă a vorbit despre mutațiile coronavirusului și a explicat că numărul de modificări potențiale ale acestui virus este limitat. De asemenea, el a punctat faptul că secvențierea genomică i-a ajutat foarte mult pe cercetători în această pandemie pentru că au putut avea acces la multe date despre acest virus.
Cercetătorul Marius Geantă, co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, vorbit despre noua variantă de coronavirus ce a fost identificată și în România. Mai exact este vorba despre varianta care prezintă caracteristicile tulpinii britanice B1.1.7, cât şi mutaţia E484K, care potrivit unor studii poate reduce eficienţa vaccinurilor împotriva virusului.
Acesta a explicat la Digi24 că virusul se modifică pe măsură ce trece de la o persoană la alta, dar că numărul de modificări potențiale ale virusului este limitat. El a spus că mutațiile și variantele apărute pot fi identificate prin secvențiere genomică.
„Mutațiile pot să apară și vedem acum că această mutație asociată cu variantele din Africa de Sud și Brazilia e prezent acum la cea din Marea Britanie. Asta ne arată că, de fapt, suntem în punctul în care nu ne mai uităm exclusiv către identificarea acestor variante despre oricare am vorbi. Trebuie să mergem prin secventierea genomica în detaliu pentru a putea să punem în evidență mutația ca atare sau alte mutații.
Virusul se modifică pe măsură ce trece de la o persoană la alta, ceea ce e foarte important este că numărul de modificări potențiale ale virusului este limitat. Informația genetică a virusului e considerabil mai mică decât a noastră, a oamenilor”, a declarat cercetătorul.
Secvențierea genomică i-a ajutat foarte mult pe cercetători
Marius Geantă a punctat faptul că secvențierea genomică este probabil tehnologia care a ajutat în cea mai mare măsură în această pandemie, pentru că s-au putut afla foarte multe date despre virus.
„Și nu e doar o analiză de laborator. Secvențiind, avem acces la foarte multe date despre virusul respectiv, despre localizarea lui, de aceea e important să avem o baza de date și analiză la nivel național, că să avem un tablou tot timpul al circulației diverselor tulpini sau prezenței anumitor mutații.
În contextul în care avem liberă circulație a persoanelor în UE care implică și o liberă circulație a virusului și la nivel european avem nevoie de o astfel de analiză a datelor de secvențiere și de analiză”, a subliniat acesta.