Discuția despre cultură a început de la actuala problemă legată de furtul Tezaurului dacic. Aceste obiecte de patromoniu cultural au fost împrumutate unui muzeu din Olanda, cu scopul de a fi prezentate în cadrul unei expoziții. Totuși, ele au ajuns să fie furate, în cadrul unei operațiuni pe care autoritățile române și olandeze nu au reușit să o deslușească până în prezent. De aici a pornit un val de comentarii în spațiul public cu privire la lipsa interesului față de cultură și subfinanțarea muzeelor.

Muzee vechi și prăfuite

În cadrul discuției, invitații au abordat subiectul muzeelor. Mai exact, majoritatea instituțiilor culturale se află în stadii deplorabile, iar modernizări nu au mai fost realizate de zeci de ani. În acest context, s-a vorbit și despre Muzeul Național de Istorie, care este aproape închis de opt ani, doar câteva săli mai fiind în funcțiune, iar nimeni nu a luat măsuri în acest sens. S-a dat și exemplul Muzeului de Geologie din  București, care deși se află în centrul Capitalei, este „prăfuit” și lipsit de orice element de modernizare a structurii expozițiilor sau clădirii în sine. Mai există multe astfel de exemple relevante.

Specialiștii au prezentat în cadrul podcastului consecințele lipsei de proiecte, bani și interes la nivelul muzeelor. Această parte culturală reprezintă un punct important de atracție a turiștilor. Pasionații de cultură vizitează diferite destinații pentru a se bucura de muzee, expoziții, etc. Astfel, prin lipsa infrastructurii culturale, România are de pierdut și din punct de vedere economic.

„Bucureștiul este un oraș fără elemente culturale. În afară de Muzeul Satului, Muzeul Antipa și Muzeul de Artă de la Palatul Regal nu prea ai ce să recomanzi. La ora actuală, cultura joacă un rol foarte important în atragerea turismului. Sunt oameni care se duc să vadă expoziții, cum s-au dus să o vadă și pe aceasta din Olanda, unde au avut 70.000 de vizitatori. Este o modalitate de a atrage lumea spre orașul tău. La expoziția lui Brâncuși au fost 400.000 și s-a desfășurat în Paris. Brâncuși este mult mai cunoscut decât cultura dacică. Din acest punct de vedere, expoziția din Olanda a fost un succes”, a explicat Dan Andronic.

Ne culturalizăm la teatru

În cadrul podcastului, s-a vorbit despre succesul pe care îl au teatrele în ultimii ani. De cele mai multe ori, este extrem de greu să găsești un bilet la o piesă de teatru populară. Totuși, deși acest aspect vine la pachet cu lucruri pozitive, realitatea este alta. Potrivit experților, cultura nu înseamnă doar teatru sau operă, ci mai mult de atât. Iar lipsa unor instituții culturale sau a unor proiecte de acest fel nu duce la atingerea potențialului turistic.

„Sălile sunt pline acolo unde sunt piese bune. Chiar și la operă, care poate este mai greu accesibilă, sunt spectacole care se joacă cu casa închisă. Cultura ține foarte mult de management. Asta îți arată că există o piață pentru așa ceva. Problema este în actul de cultură, care nu înseamnă numai Ateneu, Opera. Câți încap… 2.000 de oameni, într-un oraș care are 3 milioane de locuitori, cu tot cu suburbii. Din acest punct de vedere stăm deosebit de prost. Bucureștiul nu are festivaluri vara de nivelul Untold. Cum vrei să-ți vină turiști? Cum vrei să crească industria HoReCa? ”, a povestit Dan Andronic.

Potrivit spuselor lui Mirel Curea, cel mai mare succes din punct de vedere al teatrelor le au inițiativele private, adică teatrele mici. Acestea sunt bine manageriate și atrag publicului prin piesele populare puse în scenă. Când vorbim de instituțiile culturale ale statului, apar numeroase probleme, de la oameni dezinteresați care rămân în funcții de conducere ani de zile, fără să aducă un beneficiu, la scandaluri și controverse.

„Uitați-vă la teatre. Acum, de mare succes sunt micile teatre, adică inițiative particulare. Este cultură. Se duc niște oameni acolo, se amuză, se întristează. Nu este o chestie nouă. Ajung directorii de muzee oameni precum Oberlander (n.r. fostul director al Muzeului Național de Istorie), care transformă totul într-o chestie personală. Uitați-vă la scandalurile cu directori care au avut loc la Opera Română, cu abuzuri sexuale”, a explicat Mirel Curea.

Cultura ține de management

Potrivit datelor, cultura este unul dintre cele mai slab finanțate domenii din România. Motivul principal ar fi dezinteresul față de acest sector care este considerat neimportant. „În continuare, cultura la noi este cel mai prost finanțat domeniu. Ultima dată când am vorbit cu Romașcanu (n.r. Lucian Romașcanu, fost ministru al Culturii), ne-a spus cu mândrie că aveau 80 de milioane de euro buget. Din care 70-80% se duceau pe salarii. Ce să faci cu 30 de milioane de euro?”, a afirmat Andronic.

Având în vedere impasul în care ne aflăm, experții au venit cu soluții. Aceștia au adus în discuție posibilitatea de privatizare a instituțiilor culturale. „Cultura ține foarte mult de management. Eu aș privatiza toate muzeele. Aș lăsa inițiativa privată să facă în așa fel încât cultura să devină mult mai atractivă. Nu avem la ora actuală sarea și piperul. Muzeul Național de Istorie l-aș privatiza primul. Nu să se construiască birouri, ci să permită acolo realizarea unor investiții. În plus, aș face un muzeu dedicat comunismului”, a spus Dan Andronic.

Prin această privatizare, muzeele și alte instituții culturale din România ar putea prinde strălucirea de odinioară. „Privatizarea culturii nu înseamnă să faci cadou tablourile unui SRL. Înseamnă să licitezi managementul unei instituții culturale, iar aceea să administreze respectivul muzeu și ce este acolo în baza unui indicator de performanță”, a adăugat Mirel Curea.