in aceasta luna, rapper-ii de la Public Enemy vor fi primii muzicieni din lume care-si vor lansa noul album pe Internet, inainte chiar ca acesta sa poata fi gasit in magazinele de specialitate. Titlul CD-ului rezuma excelent parerea caselor de discuri despre un fenomen care pare ca le-a scapat de sub control: „Theres Poison Goin On” (in traducere aproximativa – „Circula otrava”). Vinovat de aceasta situatie este un format de compresie: Motion Picture Expert Group-1/Level 3, mai cunoscut ca MP3. Nascut din vointa mai multor guverne de a crea standarde pentru o televiziune interactiva, acest format a fost rapid adoptat de creatori de website-uri, muzicieni, informaticieni – in general, de toti cei interesati, cu exceptia marilor case de discuri. De ce? Pentru ca fisierele MP3 sunt usor de copiat, incurajeaza pirateria, dar sunt greu de comercializat.
De la amenintari pana la procese, casele de discuri au incercat totul pentru a stavili valul de MP3. in zadar. Conform searchterms.com, un website care masoara acest gen de fenomene, „MP3” este notiunea cea mai ceruta pe motoarele de cautare, chiar mai des decat cuvantul „sex”. Federatia internationala a industriilor fonografice (IFPI) estimeaza ca, in fiecare zi, trei milioane de piese muzicale sunt descarcate de pe Internet, majoritatea fiind piratate. in octombrie 1998, a aparut pe piata Rio, un aparat capabil sa inregistreze muzica in format MP3 direct de pe Internet. Acesta poate stoca pana la 60 de minute de muzica. Au urmat si altele, asemanatoare.
Marile companii lucreaza la un standard securizat
Dar MP3 nu inseamna doar piraterie. Este vorba si de o miscare de protest impotriva caselor de discuri. Controland accesul la muzica, ele nemultumesc de fapt foarte multi artisti, care au gasit, in noul format de compresie, mijlocul de a le ocoli. Astfel, un site de pe Internet, denumit MP3.com, a adunat in jurul sau peste 10.000 de trupe, care-i utilizeaza serviciile pentru a-si promova „operele”.
Astazi, casele de discuri se zbat sa-si creeze propriul standard securizat. in decembrie, anul trecut, cele mai mari cinci companii – Warner Music, Sony Music, Universal, BMG si EMI – au lansat Secure Digital Music Initiative (SDMI), la care s-au aliat 150 de alte firme (furnizori de continut, fabricanti de material si editori de programe). in fruntea acestei initiative se afla insusi omul care a creat formatul MP3, italianul Leonardo Chiariglione. Nu e cam ciudat ca el vrea sa-si distruga propria creatie? „Ba da, confirma Chiariglione, dar MP3 a fost prost tratat. N-am nimic cu „pruncul” meu, dar sunt suparat pe cei care au abuzat de el.”
Grupul SDMI lucreaza zi si noapte pentru a-si pune la punct formatele, inainte ca MP3 sa inunde piata. incepand din martie, 250 de specialisti se intalnesc, la fiecare doua saptamani, in sedintele vor continua pana pe 30 iunie, data la care noile standarde va trebui sa fie finalizate. Timpul a fost extrem de scurt pentru a pune la punct un format atat de complex. Patru ani, si nu patru luni, ar fi fost un termen normal.
Cel mai important atu al caselor de discuri este faptul ca au „sechestrat” deja grosul muzicii de consum. Daca la aceasta se adauga si un razboi al standardelor, nu e greu de inteles de ce atatea companii au hotarat sa participe la SDMI. Pe de alta parte, MP3 nu functioneaza bine tot timpul. E drept, nu apare nici o problema la descarcarea de piese muzicale de la MP3.com, dar cele mai multe link-uri de pe site-urile MP3 gasite cu motorul Lycos nu duc nicaieri. Totusi, oricare ar fi viitorul formatului MP3, acesta a schimbat definitiv fata lumii in muzica.
Daca SDMI va avea succes, va constitui un prag decisiv si pentru companiile high-tech. Ca dovada sta seria de anunturi facute in ultimele saptamani de intreprinderi in cautare de aliante strategice sau propunand noi tehnologii. Nume mari, ca AT&T, IBM si Microsoft, altele mai mici, precum Intertrust, Liquid Audio sau Real Networks (doua companii care ofera softuri ce permit difuzarea de sunete si imagini pe Internet) – toate vor cate o „halca” din miliardele de tranzactii pe care difuzarea muzicii on-line le va genera, cu siguranta.
Totusi, SDMI pune probleme specifice: obliga diversele sectoare implicate sa-si impace interesele. Companiile de electronica si casele de discuri sunt in profund dezacord in privinta aparatelor gen Rio: fabricantii de material doresc ca acestea sa poata reda atat fisierele in format protejat, cat si fisierele MP3, in timp ce difuzorii de muzica opteaza exclusiv pentru formatul protejat. Deocamdata, aceasta neintelegere nu este de natura sa duca la esuarea programului, deoarece casele de discuri au o nevoie disperata de noul format.
Pretul va depinde
de popularitatea artistului
O data pusa la punct teoria SDMI, practica nu va intarzia sa urmeze. in iunie, toate marile label-uri isi vor uni fortele cu IBM pentru a testa piata. 1000 de gospodarii californiene din San Diego vor avea dreptul de a cumpara si descarca de pe Internet diverse albume, folosind sistemul securizat de tranzactionare realizat de IBM.
Dar tonul va fi dat de actori de mai mica anvergura. O casa de discuri independenta, Rykodisk, a incheiat un acord cu GoodNoise.com, un „start-up” ce functioneaza pe Internet, pentru a vinde single-uri ale lui Frank Zappa si ale altor muzicieni, in format MP3, la un pret de numai 99 centi. Songs.com s-a grabit sa propuna un abonament care permite descarcarea a 35 de piese (apartinand unor artisti diferiti) lunar, contra unui abonament de 4,99 dolari. Alte site-uri, precum CDuctive, ofera clientilor posibilitatea de a-si compila propriile CD-uri.
Cati bani va genera aceasta noua activitate? Analistii sectorului nu sunt cine stie ce optimisti, cel putin in privinta perspectivelor pe termen scurt. Jupiter Communications estimeaza ca, in Statele Unite, vanzarile prin descarcare de pe Internet nu vor depasi 30 milioane dolari in 2002.
Totusi, pe termen lung, potentialul este considerabil, caci Internetul ofera mult mai multe posibilitati de difuzare a muzicii decat CD-ul. De exemplu, in materie de preturi, flexibilitatea este mai mare in cazul Internetului. Pretul unei piese muzicale ar putea varia in functie de frecventa de ascultare, de popularitatea artistului sau de concurenta – care lanseaza sau nu un alt album. Fanilor li s-ar face reduceri la piesele grupului preferat, cu conditia sa cumpere, suplimentar, un tricou sau un bilet de concert.
Partizanii MP3 vor sa spulbere casele de discuri
Sunt foarte numerosi partizanii formatului MP3 care spera ca actualul model comercial va evolua pana in punctul in care casele de discuri vor disparea, pur si simplu. Difuzarea in format digital va reduce substantial costurile de lansare, oferind noilor label-uri si artistilor posibilitatea de a se „autocomercializa”. in acest timp, casele de discuri cred ca au mult de castigat daca se „convertesc” la difuzarea on-line: data fiind abundenta muzicii disponibile, va fi necesara infiintarea de magazine virtuale.
Acestea sunt si ratiunile care au guvernat acordul incheiat luna trecuta intre Universal si BMG. Cele doua companii vor sa creeze lanturi de magazine muzicale virtuale, specializate pe genuri. Acestea vor oferi informatii despre artisti, vor vinde CD-uri si, imediat ce va exista un format securizat, vor permite vizitatorilor sa descarce muzica.
Dar casele de discuri risca sa se pacaleasca amarnic in privinta difuzarii on-line. Lipsa lor de popularitate s-ar putea intoarce impotriva pretentiei de a deveni „filtre” ale muzicii destinate consumatorilor. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca unii nou-veniti ar putea rasturna situatia, cum s-a intamplat cu Amazon.com, actualmente campion in domeniul vanzarii de carti si CD-uri pe Internet. Candidatii nu lipsesc: MP3.com, GoodNoise sau AtomicPop, label-ul grupului Public Enemy.
in aceasta lume de incertitudini, un singur lucru este limpede: rezultatul prezentei lupte va hotari si soarta altor bunuri culturale. Editorii de ziare, reviste, softuri, artistii fotografi inca n-au gasit un mijloc eficace de a-si proteja drepturile de autor on-line. Chiar si industria cinematografica va ajunge in acest impas, caci circula deja filme in format digital. Sa fie MP3 o otrava? in orice caz, se dovedeste un excelent catalizator. tr
r
Traducere si adaptare dupa Courrier International de Mihaela Davidescur
Muzica pe calculator ameninta inregistrarile clasice
17 iunie 1999, 12:00
Ultima modificare în 17 iunie 1999, 15:00
in aceasta luna, rapper-ii de la Public Enemy vor fi primii muzicieni din lume care-si vor lansa noul album pe Internet, inainte chiar ca acesta sa poata fi gasit in magazinele de specialitate. Titlul CD-ului rezuma excelent parerea caselor de discuri despre un fenomen care pare ca le-a scapat de sub control: "Theres Poison Goin On" (in traducere aproximativa - "Circula otrava"). Vinovat de aceasta situatie este un format de compresie: Motion Picture Expert Group-1/Level 3, mai cunoscut ca M
Etichete: arhiva,
casele,
discuri,
format,
internet
Publicat in categoriile: Arhiva
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Publicat in categoriile: Arhiva
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Pentru comentarii sau drept la replică, ne puteți contacta pe pagina noastră de Facebook