Cercetătorii de la Universitatea din Geneva susțin că atât ascultarea muzicii, cât și cântatul la un instrument, ar putea preveni apariția demenței și a altor probleme ale creierului, potrivit site-ului NeuroscienceNews.

O echipă de la Universitatea din Geneva (UNIGE), HES-SO Geneva și EPFL a descoperit că practicarea și ascultarea muzicii pot modifica declinul cognitiv la vârstnicii sănătoși, prin stimularea producției de materie cenușie. Pentru a obține aceste rezultate, cercetătorii au urmărit peste o sută de pensionari care nu cântaseră niciodată la un instrument. Ei au fost înscriși la cursuri de pian și de muzică, timp de șase luni. Aceste rezultate arată noi perspective pentru sprijinirea îmbătrânirii sănătoase.

Pe măsură ce îmbătrânim, „plasticitatea creierului” scade

De-a lungul vieții, creierul uman se remodelează. Morfologia creierului și conexiunile se schimbă în funcție de mediu și de experiențe: de exemplu, atunci când învățăm din nou să mergem sau să vorbim, în urma unui accident vascular cerebral.

Dar, pe măsură ce îmbătrânim, această „plasticitate a creierului” scade. Creierul pierde, de asemenea, materia cenușie, unde se află neuronii, proces cunoscut sub numele de „atrofie a creierului”. Treptat, începe să apară declinul cognitiv. Memoria de lucru, care se află în centrul multor procese cognitive, este una dintre funcțiile cognitive care suferă cel mai mult. Memoria de lucru este definită drept procesul prin care reținem și manipulăm informații pentru a atinge un obiectiv, cum ar fi reținerea unui număr de telefon suficient de lung pentru a-l scrie sau traducerea unei propoziții dintr-o limbă străină.

Ascultarea muzicii și cântatul la un instrument pot preveni scăderea memoriei de lucru

Un studiu condus de UNIGE, HES-SO Geneva și EPFL a arătat că ascultarea muzicii și cântatul la un instrument ar putea preveni scăderea memoriei de lucru. Astfel de activități au promovat plasticitatea creierului și au fost asociate cu creșterea volumului materiei cenușii. Au fost măsurate și efectele pozitive asupra memoriei de lucru. Studiul a fost realizat în rândul a 132 de pensionari sănătoși, cu vârsta cuprinsă între 62 și 78 de ani. Una dintre condițiile de participare a fost să nu fi luat nicio lecție de muzică în timpul vieții.

Practicarea muzicii vs. ascultarea muzicii

„Am vrut să avem oameni al căror creier nu prezenta, încă, urme de plasticitate legată de învățarea muzicală. Într-adevăr, chiar și o scurtă experiență de învățare în cursul vieții poate lăsa amprente asupra creierului, ceea ce ar fi influențat rezultatele noastre”, explică Damien Marie, primul autor al studiului, profesor la Centrul CIBM pentru Imagistica Biomedicală, Facultatea de Medicină și Centrul de Științe Afective (CISA) al UNIGE și la Școala de Științe ale Sănătății din Geneva.

Participanții au fost repartizați, aleatoriu, în două grupuri, indiferent de motivația lor de a cânta la un instrument. Al doilea grup a primit lecții de ascultare activă, care s-au concentrat pe recunoașterea instrumentelor și analiza proprietăților muzicale într-o gamă largă de stiluri muzicale. Cursurile au durat o oră. Participanții din ambele grupuri au fost obligați să-și facă temele o jumătate de oră pe zi.

Efecte pozitive asupra ambelor grupuri

„După șase luni, am găsit efecte comune pentru ambele intervenții. Neuroimagistica a relevat o creștere a materiei cenușii în patru regiuni ale creierului implicate în funcționarea cognitivă, la toți participanții, inclusiv in zonele cerebelului implicate în memoria de lucru. Performanța lor a crescut cu 6% și acest rezultat a fost direct corelat cu plasticitatea cerebelului”, spune Clara James, autoare a studiului, profesor titular la Școala de Științe ale Sănătății din Geneva.

Un model de atrofie a creierului a fost prezent la toți participanții

Oamenii de știință au mai descoperit că și calitatea somnului, numărul de lecții urmate pe parcursul intervenției și cantitatea zilnică de antrenament au avut un impact pozitiv asupra gradului de îmbunătățire a performanței. Cu toate acestea, s-a constatat o diferență între cele două grupuri. La cei care au studiat pianul, volumul materiei cenușii a rămas stabil în cortexul auditiv primar drept – o regiune-cheie pentru procesarea sunetului, în timp ce volumul a scăzut în grupul care asculta muzică.

„În plus, un model de atrofie a creierului a fost prezent la toți participanții. Prin urmare, nu putem concluziona că studiile muzicale întineresc creierul, ci previn îmbătrânirea sa în anumite regiuni”, spune Damien Marie.