Muzicianul Mircea Florian locuiește în Germania de 35 de ani, dar nu a uitat România: Am fost convins că trebuie să dau ceva înapoi țării
Celebrul muzician și-a început cariera în muzica folk în anii 1960. De atunci el a abordat mai multe genuri, în special cele experimentale. Mircea Florian a studiat cibernetica la Universitatea Politehnica din București, ceea ce l-a făcut să activeze și în muzica electronică, realizând diverse instalații multimedia. Acesta a decis să plece în Germania, unde s-a stabilit acum mai bine de 35 de ani.
Datorită proiectelor sale din domeniul muzical și studiilor pe care le are, cunoscutul muzician este îndrăgit atât de cei tineri, cât și de cei mai în vârstă. În cadrul unui interviu oferit pentru Ziarul Românesc Germania, cunoscutul muzician a vorbit atât despre proiectele muzicale pe care le are, cât și despre activitatea academică și didactică.
Acesta a povestit că are o asociație în Germania care, din cauza pandemiei a trebuit să ia o mic pauză, și cu ajutorul căreia a putut să aducă în Germania, la începutul anilor 1990, artiști de seamnă din România, printre care Maia Morgenstern, Dinescu și Cărtărescu.
”A fost un schimb cultural, au fost și artiști germani care au venit în România și a continuat multă vreme, vreo 12 ani după cât țin eu minte, după care s-a mai stins pentru că s-a stins și interesul germanilor.
O parte foarte mare din cheltuieli a fost susținută chiar de oficialitățile germane, de Ministerul de Externe german, de Ministerul Culturii și de un anume domn Johannes Rau, care a devenit chiar președintele Germaniei la un moment dat și care a susținut toată această mișcare.
A fost un fel de „pendul cultural”, pentru că mă hotărâsem nu doar să invit, ci să și aduc în țară fel de fel de artiști importanți din Germania.”, spune acesta.
Fundație pentru cultura tradițională
Mircea Florian a mai spus că a pus bazele unei fundații care-i poartă numele de familie și care dorește să vine în sprijinul culturii tradiționale românești, despre care el spune că este ”pe care de reapariție”. Potrivit spuselor sale, de 15 ani există o școală de vară de tulnice.
”Tulnicul este un instrument extraordinar, toată lumea e de acord că e un reprezentativ, că reprezintă un simbol al românilor.
Încetul cu încetul, dacă nu suntem atenți, n-o să-l mai avem. Practic, noi încercăm să renaștem meșteșugurile legate de manufacturarea acestui instrument.”, mai spune muzicianul.
Relațiile cu artiștii români care împărtășesc aceeași idee
În cadrul interviului, Mircea Florian a precizat că se are bine cu cei de la Nightlosers și că se cunosc de multă vreme, subliniid că trupa a avut multe concerte în Germania. În ceea ce privește Subcarpați, muzicianul a precizat că are o părere foarte bună despre trupă și că ”ideatic suntem din aceeași echipă”.
Acesta a fost întrebat dacă are de gând să mai colaboreze cu Subcarpați, însă muzicianul a spus că, la un moment dat, se vor gândi la un astfel de proiect, acum fiind opriți de pandemia de coronavirus.
Activitatea didactică
Cu toate că se ocupă de multe proiecte, Mircea Florian a declarat că încă mai predă la Universitatea Politehnica din București. El spune că a predat și la Universitatea de Arte un curs pe care l-a inventat și care nu a mai fost niciodată în România. Acest curs se numea Arta Cinetică. Pe lângă aceste două universități, Mircea Florian spune că a predat și la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București doar că va renunța la acestea pentru că nu îi mai lasă timp să facă nimic, subliniind că lucrează sub o presiune care nu se justifică.
Celebrul muzician a declarat mai apoi că atunci când a început să predea în România și-a dat seama că trebuie să dea ceva înapoi țării, subliniind că lucrurile care i-a învâțat pe germani au fost apoi predate și studenților români.
”Când mi-am început în România activitatea didactică, academică, am fost convins că trebuie să dau ceva înapoi țării. De exemplu, am predat în Germania, la Wuppertal, la Koln, în niște instituții de Bider Bildung, acolo unde oameni care deja au meseriile lor vin să facă cursuri de perfecționare.
Am avut clase în care majoritatea erau deja cu doctorate în diferite domenii, în farmacie, în istorie și așa mai departe, și oamenii aceia aveau nevoie de o aliniere cu standardele vremurilor noastre, standarde care sunt digitale și, mai ales, multimediale.
Dar tot ce i-am învățat pe germani a fost prezentat apoi și studenților din România, pentru că era mare nevoie și de așa ceva.”, spune acesta.
Cu privire la digitalizare, el este de părere că lumea trebuie să se alinieze la standardeșe digitale ale civilizației actuale.
