Mulţumit de evoluţia inflaţiei, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-ar lepăda mai degrabă de măsurile neortodoxe care au nemulţumit băncile şi amatorii de împrumuturi, decât să grăbească reducerea dobânzii de politică monetară.„Primele pe care le vom elimina vor fi măsurile neortodoxe“, a anunţat şeful băncii centrale cu ocazia prezentării ultimului raport asupra inflaţiei. Deşi se declară împotriva ideii de a face anticipări în piaţă, Isărescu spune c
Mulţumit de evoluţia inflaţiei, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-ar lepăda mai degrabă de măsurile neortodoxe care au nemulţumit băncile şi amatorii de împrumuturi, decât să grăbească reducerea dobânzii de politică monetară.
„Primele pe care le vom elimina vor fi măsurile neortodoxe“, a anunţat şeful băncii centrale cu ocazia prezentării ultimului raport asupra inflaţiei. Deşi se declară împotriva ideii de a face anticipări în piaţă, Isărescu spune că, personal, este pentru continuarea relaxării acestor măsuri, abia apoi urmând să fie redusă dobânda de politică monetară, majorată în iunie la 8,75%.
Un prim-pas de relaxare a fost făcut deja în urmă cu o săptămână. BNR a decis atunci să elimine, de la 1 ianuarie 2007, limita de 300% din fondurile proprii impuse băncilor pentru volumul creditelor în valută. Introdusă în urmă cu mai bine de un an, în septembrie 2005, măsura a urmărit încetinirea ritmului de creştere a împrumuturilor în valută. Efectele au fost, totuşi, limitate, băncile găsind portiţe de evitare a restricţiilor prin majorarea capitalului şi exportul de credite către băncile mamă.
Speranţele date astfel românilor, care şi-au văzut limitată capacitatea de îndatorare prin mai multe reglementări emise de BNR în ultimii ani, sunt posibile datorită accelerării ritmului dezinflaţiei în trimestrul III. Chiar dacă am avut scumpiri la energie şi s-a introdus taxa pe viciu care a scumpit ţigările, anul agricol bun a permis ieftinirea alimentelor, iar expansiunea hipermarketurilor şi supermarketurilor a ţinut în frâu creşterea preţurilor prin intensificarea concurenţei. Acestea au dat peste cap scenariile pesimiste din prima parte a anului, când nimeni nu credea că vom avea o inflaţie mai mică de 6% la finele anului sau că BNR va avea vreo şansă să respecte ţinta de 5% plus/ minus un punct procentual. În ciuda pesimiştilor, în septembrie rata anuală a inflaţiei a coborât la 5,48%. Nivelul înseamnă o reducere cu 1,63 puncte procentuale faţă de iunie şi un punct procentual sub proiecţia făcută anterior de BNR (în Raportul asupra inflaţiei din august 2006). Pentru finele anului, BNR estimează acum o inflaţie de 4,7%, sub ţinta de 5%.
Evoluţia peste aşteptări a inflaţiei i-a convins pe oficialii români că „ne permitem“ anul acesta chiar o scumpire în avans a preţului gazelor naturale, astfel încât să uşurăm presiunea din 2007, când aderarea va aduce ameninţări suplimentare pentru ţinta de inflaţie. „A fost determinată ca oportună majorarea preţurilor la utilităţi, la gaze începând cu 15 noiembrie, care oricum se făcea la 1 ianuarie într-un procentaj mai mare. E acelaşi lucru, dar nu periclitează credibilitatea procesului de dezinflaţie“, a arătat prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, în plenul Parlamentului, răspunzând la întrebarea unui deputat care i-a cerut să precizeze de ce este mai importantă ţintirea inflaţiei în 2007 decât greutăţile cu care se va confrunta populaţia ca urmare a scumpirii utilităţilor în iarnă.
Riscuri şi incertitudini
Chiar dacă pentru atingerea ţintei de inflaţie în acest an nu mai are emoţii, guvernatorul Mugur Isărescu spune că, deocamdată, „nu ne permitem nici o urmă de bucurie“. Riscurile pentru dezinflaţie nu au dispărut. Pentru intervalul 2006-2008, ele provin din eventuala relaxare a politicii fiscale, în cazul în care s-ar organiza alegeri, din posibilitatea creşterii salariilor peste nivelul proiectat şi din majorarea deficitului de cont curent. Teama faţă de asemenea riscuri nu poate dispărea atâta timp cât se menţin incertitudinile în privinţa evoluţiei cursului de schimb leu/euro, a reinflamării preţului petrolului şi a producţiei agricole din anii viitori, dependentă de condiţiile meteo.