Guvernul Orban demarase anterior un proiect de reformare a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, instituţie care devenise un „guvern paralel“ al lui Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov, însă aceasta rămăsese o „temă nefăcută” câtă vreme Ludovic Orban şi PNL au încercat demararea alegerilor anticipate. Acum, Guvernul a adoptat o Ordonanţă de urgenţă pentru reformarea Comisiei de Prognoză, care a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 28 aprilie. Proiectul de lege de aprobare a Ordonanţei a ajuns deja în Parlament, fiind depus la Senat în aceeaşi zi. Una dintre cele patru modificări aduse organizării şi funcţionării CNSP priveşte desfiinţarea Consiliului de Programare Economică, condus până în toamna anului trecut de Ion Ghizdeanu, personaj aflat simultan şi la conducerea CNSP, scrie adevărul.ro.
Schimbări de fond
„Prezentul act normativ propune patru schimbări fundamentale: a) asigurarea independenţei Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză în ceea ce priveşte realizarea prognozelor, pentru asigurarea calităţii acestora; b) eliminarea tuturor acelor dispoziţii care se referă la gestionarea schemelor de ajutor de stat, finanţări şi coordonarea parteneriarului public – privat pentru revenirea la obiectul principal de activitate; c) desfiinţarea Consiliului de Programare Economică şi d) întărirea capacităţii instituţionale a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Cooperarea cu CE
După desfiinţarea Consiliului de Programare Economică (instituţie care deşi subordonată CNSP aviza toate proiectele şi rapoartele acesteia), Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză va colabora cu Ministerul Finanţelor şi alte ministere economice, cu BNR şi Consiliul Fiscal, printre atribuţiile CNSP numărându-se şi „ameliorarea cooperării cu Comisia Europeană”. Proiectul iniţiat de Guvern este semnat de premierul Ludovic Orban, ministrul Finanţelor Florin Cîţu, ministrul Fondurilor Europene Marcel Boloş, dar şi de noul preşedinte al CNSP, Nicolae Cristian Stănică, fost vicepreşedinte al Institutului Naţional de Statistică şi fost membru în Consiliul de Supraveghere al Fondului Român de Contragarantare.
Nume grele
Din Consiliul de Programare Economică au făcut parte, de-a lungul timpului, numeroşi profesori universitari, economişti, statisticieni şi academiciei. CPE era condus de preşedintele Comisiei de Prognoză, Ion Ghizdeanu. Unul din principalii membri CPE a fost Cristian Socol, economist, profesor universitar şi până în 2019 şeful Departamentului pentru politici fiscal-bugetare al PSD. El şi-a depus demisia din funcţia ocupată la Consiliul de Programare Economică. Printre membri CPE s-au mai numărat şi Aurel Iancu, academician, Academia Română, Tudorel Andrei, profesor universitar doctor la ASE şi preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Marius-Corneliu Marinaş, profesor universitar doctor la ASE şi Leonard Cazan, director ştiinţific la Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES).
Ce făcea CPE
Atribuţiile Consiliului de Programare Economică erau: a) coordonează procesul de evaluare a priorităţilor strategice de dezvoltare a României; b) avizează rapoartele, analizele şi prognozele efectuate de direcţiile de specialitate din cadrul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză în scopul supunerii acestora aprobării Guvernului; c) propune tematici pentru evaluarea efectelor economico- sociale ale politicilor publice şi ale măsurilor din Programul de guvernare; d) avizează rapoartele cu privire la implementarea măsurilor din Programul de guvernare; e) face parte, prin reprezentanţi, din Comitetul de Supraveghere Macroprudenţială, în concordanţă cu decizia prim-ministrului; f) propune măsuri de ordin legislativ care să asigure îmbunătăţirea aplicării politicilor publice prevăzute în Programul de guvernare şi maximizarea efectelor economico-sociale ale respectivelor măsuri şi politici publice; g) participă la coordonarea activităţilor circumscrise procesului de adoptare a monedei euro; h) transmite, la solicitarea Secretariatului General al Guvernului sau a iniţiatorilor, puncte de vedere cu privire la concordanţa proiectelor de acte normative cu prevederile Programului de guvernare şi cu direcţiile strategice de dezvoltare pe termen lung; i) avizează rapoartele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză şi efectuează propriile analize cu privire la activitatea de investiţii în parteneriat public-privat în vederea prezentării acestora Guvernului; j) coordonează, împreună cu Secretariatul General al Guvernului, activitatea unităţilor de politici publice din ministere din punct de vedere metodologic şi al lucrărilor de informare şi analiză; k) formulează puncte de vedere cu privire la propunerile de politici publice, înainte de a fi transmise la Secretariatul General al Guvernului; l) coordonează activitatea de perfecţionare legislativă, în concordanţă cu Programul de guvernare şi strategiile aprobate de Guvern; m) analizează periodic progresele efectuate în direcţia simplificării reglementărilor şi debirocratizării şi informează prim- ministrul cu privire la rezultatele analizelor şi propune măsuri pentru urgentarea acestora; n) efectuează cercetări ştiinţifice. o) efectuează analize şi cercetări cu privire la evoluţia productivităţii muncii şi a competitivităţii, inclusiv pe baza recomandărilor Comisiei Europene pentru Consiliile Naţionale de Productivitate.
