Se întâmpla la Viena în toamna anului 2002. Atunci a fost semnat primul acord de cooperare pentru înfiinţarea unui consorţiu cu scopul de a realiza un studiu de fezabilitate pentru crearea unei noi rute de transport a gazelor naturale din zona Mării Negre şi a Orientului Mijlo­ciu, prin construirea unei conducte pe teritoriul celor cinci ţări – Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria -, şi care să aibă ca punct de plecare graniţele Turciei cu Georgia şi Iran, iar ca punct final nodul Baumgarten din Austria.
Conform primului calendar stabilit de acţionari, acum trebuia să circule deja gaze prin cei 3.300 de kilometri de conductă. Marea provocare a fost şi încă rămâne identificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Al doilea om din Gazprom, Alexander Medvedev, spunea în 2006, într-o vizită la Bucureşti, că fără Gazprom, Nabucco nu se poate face. Adevărul este undeva la mijloc, iar gigantul rus s-a folosit de toate pârghiile pentru a bloca proiectul concurent lor. Un alt motiv care a dus la blocajul proiectului a constat în tensiunile politice dintre Turcia şi statele membre UE. Cât de cât, lucrurile s-au mai limpezit odată cu acceptarea unei conducte mai scurte – Nabucco Vest, de către consorţiul Shah Deniz, care a pus deja bazele conductei TANAP, ce prevede transportul gazelor până la graniţa dintre Turcia şi Bulgaria. De acolo, gazele vor fi transportate către consumatorii din Europa prin două conducte, TAP (către Italia) şi Nabucco Vest (către Austria).

Ce urmează
Potrivit celui mai recent calendar elaborat de acţionarii Nabucco, începerea construcţiei gazoductului, varianta scurtă, adică Nabucco Vest (1.329 de kilometri) este prevăzută pentru trimestrul trei al anului 2015.
„Primul export de gaze naturale în Uniunea Europeană se estimează a avea loc în ianuarie 2019“, ne-a răspuns ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă. Pare greu de crezut că acest lucru chiar se va întâmpla, în situaţia în care lucrările sunt prevăzute a fi finalizate în 4-5 ani, iar o decizie finală a consorţiului Shah Deniz este aşteptată în trimestrul II al acestui an. „Este important ca România să îşi valorifice potenţialul în domeniul energetic, iar unul dintre obiectivele mele, ca ministru delegat pentru energie, este de a crea premisele pentru ca ţara noastră să devină un centru regional în domeniul energetic. În atingerea acestui obiectiv, un rol important îl au cele două mari proiecte de infrastructură – Nabucco Vest şi AGRI, care vor asigura accesul la sursele caspice de hidrocarburi“, susţine Constantin Niţă.
În ceea ce priveşte AGRI, deşi discuţiile au început mai târziu decât la Nabucco, se înregistrează întârzieri la finalizarea studiului de fezabilitate. Acesta trebuia să fie gata în noiembrie 2012, însă ministrul Niţă spune că abia în aprilie a.c. sunt aşteptate concluziile. În ceea ce priveşte investiţia necesară acestui proiect, reprezentanţii instituţiei susţin că valoarea nu se cunoaşte până la finalizarea studiului. În acest caz, mare parte din investiţii trebuie alocată construirii celor două terminale de lichefiere şi de regazeificare. Totuşi, luna trecută, cu ocazia unei delegaţii române la Baku, autorităţile din Azerbaidjan au reconfirmat interesul pentru proiect.
„Avem un agreement de cooperare în domeniul energetic, scopul fiind livrarea de gaze azere în România.
A fost semnată Declaraţia de la Baku privind conducta Azerbaidjan-Georgia-România (AGRI). Nu ştiu de ce, dar lucrurile au mers foarte greu. Au fost probleme cu finanţarea acestui proiect“, a explicat ministrul azer al Energiei, Natiq Aliyev.

Scurt istoric al Nabucco
Februarie 2002: Au loc primele discuţii între OMV (Austria) şi Botaş (Turcia). Urmează discuţii cu MOL (Ungaria), Transgaz (România) şi Bulgargaz.
Octombrie 2002: Se semnează Acordul de Cooperare dintre cele cinci companii în vederea realizării studiului de fezabilitate pentru noua conductă de gaze naturale.
Decembrie 2003: Se semneză un acord de împrumut nerambursabil între OMV şi ceilalţi patru parteneri ca beneficiari asociaţi şi Comisia Europeană.
2004: Se înfiinţează Nabucco Gas Pipeline International GmbH.
Ianuarie 2009: Nabucco primeşte sprijin politic total de la UE, la Summitul de la Budapesta.
Iulie 2009: Cele cinci state semnează la Ankara Acordul Interguvernamental (IGA), care armonizează cadrul legislativ şi oferă condiţii de transport stabile şi egale tuturor partenerilor.
2010: Se înfiinţează companii naţionale Nabucco în ţările de tranzit.
Martie 2010: Ratificarea IGA de către parlamentele naţionale.
Septembrie 2011: Este înaintată propunerea pentru scenariul de bază Nabucco către consorţiului Shah Deniz II
Mai 2012: Propunerea pentru Nabucco Vest a fost înaintată consorţiului Shah Deniz
Iunie 2012: Nabucco Vest a fost aleasă de consorţiul Shah Deniz drept ruta central-europeană de livrare a gazului.