Nagorno-Karabah: un nou armistițiu fără efect

Armenia și Azerbaidjanul se acuză reciproc că au încălcat noua încetare a focului care a intrat în vigoare pe 18 octombrie, iar Crucea Roșie a fost împiedicată astfel să își îndeplinească misiunea de recuperare a celor decedați, dar și schimbul de prizonieri.

Duminică dimineața, Baku și Erevan se acuzau reciproc că au încălcat încetarea focului care a intrase în vigoare pe 18 octombrie la miezul nopții, ora locală. Așa cum se întâmplase şi cu o săptămână în urmă, după primul armistițiu încheiat la Moscova sub presiunea președintelui rus Vladimir Putin. O primă încetare a focului umanitară care nu a fost respectată niciodată, împiedicând Crucea Roșie să își îndeplinească misiunea de recuperare a cadavrelor combatanților abandonați pe „linia de contact” și schimbul de prizonieri de război, transmite Le Figaro.

Au fost necesare câteva zile pentru ca diplomații din Grupul Minsk, coprezidat de Franța, Rusia și Statele Unite, să determine Azerbaidjanul și Armenia să fie de acord cu textul, pe baza acordurilor de la Moscova din sâmbăta precedentă. Un text obținut forţat aproape, „dar care este exact același pentru ambele părți, lucru care nu se mai întâmplase de mult timp”, a subliniat un diplomat occidental.

Pe partea franceză, o delegație a vizitat Erevan și Baku la jumătatea săptămânii, delegaţie formată din Isabelle Dumont, de la celula diplomatică a Palatului Élysée, Frédéric Mondoloni, director pentru Europa continentală la Quai d’Orsay și de Stéphane Visconti, ambasador copreședinte al Grupului Minsk. Rusia s-a străduit mult să obțină acest text. Cu o oră și jumătate înainte de anunțarea acestui al doilea armistițiu, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, era încă la telefon cu omologii săi azer și armean.

Pesimism în privința noului armistițiu

În ciuda acestor eforturi și a greutății Moscovei, care are mai multe pârghii pentru a influența deciziile Erevanului și ale Baku, pesimismul domnește în Caucazul de Sud cu privire la șansele de succes ale acestui nou armistițiu. Azerbaidjanul, care crede că doar prin exercitarea unei presiuni militare asupra Nagorno-Karabah, va putea forța Erevanul să negocieze viitorul provinciei sale pierdute în 1994, crede mai mult decât oricând în capacitatea sa de a atinge obiectivele pe care și le-a propus când a lansat ofensiva pe 27 septembrie.

În ultima săptămână, forțele azere au făcut unele progrese la sud și la nord de „linia de contact”, preluând o mână de poziții strategice. Duminică după-amiază, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a anunțat din nou pe contul său de Twitter că trupele sale tocmai „plantaseră steagul (național) pe vechiul pod Hudaferin”, lângă granița cu Iranul.

Forțele armene din republica independentă de facto Nagorno-Karabah și Armenia abia rezistă armelor sofisticate de care dispune inamicul, inclusiv sute de drone „sinucigașe”, sprijin tehnologic și militar şi consilieri pe care îi aduce Turcia, potrivit numeroaselor surse militare occidentale. „Armenia surprinde prin rezistența sa, întrucât duce un război al secolului XX împotriva unei armate din secolul XXI”, notează Richard Giragosian, un expert politic și militar de la Erevan.