'Este bine să accesăm de o manieră fluidă fondurile europene. Pentru piaţa monetară din România, chiar trei miliarde de euro pot constitui un şoc dacă vin deodată. Dacă vin pe îndelete e o altă problema. Acest şoc pe termen scurt se duce direct pe piaţa monetară, exact cum lucrează BNR cu sistemul băncilor comerciale (…) Intrarea şocantă de fonduri are impact pe curs. Acest lucru poate ajută inflaţia 2-3 luni, îi ajută pe importatori, dar peste câtva timp lucrurile de reechilibrează, iar avantajele pe termen scurt dispar, se disipează. Banca centrală este interesată că toate aceste fenomene să între în economie şi să fie asimilate în sistemul economic de o manieră fluidă', a afirmat oficialul BNR, citat de Agerpres.
În februarie 2014, România a încasat, într-o singură zi, peste 830 de milioane de euro de la Comisia Europeană. Suma de 830 de milioane de euro reprezintă un record absolut în istoria atragerii fondurilor structurale şi de coeziune de către România.
Pop a apreciat că băncile comerciale din România ar trebui să se gândească să treacă de la garanţiile materiale, despre care oricum criză a demonstrat cât sunt de variabile şi ele, la proiectele finanţabile din resurse europene.
'Un proiect bine făcut şi bine aprobat, el în sine ar trebui să fie garanţia pentru un bancher care îl finanţează', a spus reprezentantul BNR.
