Numai zece companii au anuntat afaceri de peste un milion de dolari.
Pentru investitii care depasesc zece milioane de dolari exista doar tatonari timide, din partea a doar doua companii, cu facilitatile suplimentare pe care guvernul le promite. Intre timp, criza economica mondiala s-a transformat intr-o caracatita, care si-a intins tentaculele chiar si pana in estul Europei. Dupa 11 septembrie, cuvantul cel mai utilizat in cercurile financiare internationale este precautie. Analistii mai optimisti apreciaza ca tarile din est au inca multe oportunitati de oferit investitorilor.
Facilitati pentru indiferenti
Cele mai mari promisiuni ale Guvernului au atras doar tatonari timide
Guvernul este dispus sa mearga cu acordarea facilitatilor pana la scutirea pe impozitul pe profit pe o perioada de cinci ani, dar in nici un caz nu va accepta garantarea contractelor asa cum au cerut unii investitori.
Fara ca legea investitiilor sa precizeze negru pe alb, Guvernul a anuntat ca „investitiile de peste 10 milioane de dolari beneficiaza de stimulente suplimentare”. In ce constau acestea ramane la latitudinea Departamentului de Investitii Straine care, aflat in subordinea Guvernului, va duce tratativele. Inexistenta unor reglementari precise, cu privire lace anume se poate negocia, a condus la speculatii. Astfel, a aparut, la un moment dat, ideea ca statul va garanta unele contracte ale unor investitori importanti, insa secretarul de stat din Ministerul Dezvoltarii si Prognozei (MDP), Mihai David neaga ferm aceasta posibilitate: „in nici un caz statul nu va garanta contracte de afaceri. Cea mai importanta facilitate care s-ar putea acorda pentru investitii cu impact major vizeaza scutirea de impozit pe profit pe un numar de ani”.
Cu toate promisiunile, investitorii se arata in continuare reticenti. Primul-ministru promite sa asigure „o stabilitate de cel putin patru ani” Legii investitiilor nr. 332/2001, cu impact semnificativ in economie. Principalele facilitati prevazute in lege vizeaza scutirea de taxe vamale pentru importurile efectuate in scopul realizarii si amanarii platii TVA pe perioada de realizare a investitiei.
Au mai fost aprobate in ultima perioada scutiri de impozit pe venit pentru specialistii IT cu diploma, care lucreaza la firme specializate. Intreprinderile mici si mijlocii sunt scutite de impozitul pe profitul reinvestit, iar companiile cu mai mult de 250 de angajati si peste 8 milioane euro cifra de afaceri pot miza pe Legea nr. 189/2001, pentru a-si reduce la jumatate impozitul pe profit (pentru investitii in active corporale si necorporale).
Companiile americane vorbesc de rationalizare
Economistii au anuntat recent ca, in ciuda unor evenimente nefericite care au avut loc in Europa de Sud-Est, (razboiul din Macedonia a afectat in mod serios investitiile din Balcani), exista sanse mari ca fiecare dintre cele 12 state din regiune, inclusiv Romania, sa anunte cresteri economice de peste 3%.
Jean Lemierre, presedintele Bancii Europene pentru Dezvoltare crede ca investitorii strategici „vor incerca sa-si mentina investitiile din aceste tari in conditiile in care pare mult mai avantajos sa investesti aici, decat oriunde in alta parte”. BERD este, de altfel, poate cel mai mare investitor din estul Europei, cel putin in Romania, Polonia si Rusia.
Diwaker Singh, presedintele Telemobil este sigur insa ca marile corporatii internationale „isi vor rationaliza la maximum programele de expansiune in tarile emergente”. Prin urmare, el nu mai vede nici un fel de interes pentru privatizarile din Romania. „E vorba de imposibilitatea investitorilor de a-si asuma riscuri in lipsa unor sustineri din partea bancilor”.
Mai mult decat atat, Singh crede ca investitorii straini prezenti deja in Romania vor intampina dificultati in atragerea de finantari noi.
Mihai David, secretarul de stat la MDP, il contrazice pe oficialul de Telemobil, fiind convins ca Romania nu si-a scos inca toate atuurile din maneca. „Cred ca vor veni vremuri bune si pentru noi. Schimbarea completa a politicii de atragere a investitorilor straini va conta foarte mult”, spune David.
Un prim exemplu al schimbarii opticii fata de Romania ar putea sa fie cel al investitorilor germani. Pentru prima data in ultimii zece ani, Guvernul a infiintat un birou de legatura romano-german, care are menirea de a intretine relatii cu oamenii germani de afaceri si de a informa in legatura cu oportunitatile pe care le au in Romania.
Oricum, dincolo de orice probleme legate de birocratie sau coruptie, investitorii au inceput sa se planga tot mai des de lipsa de transparenta vizavi de cine este cu adevarat proprietarul unei companii locale cu care intentioneaza sa faca afaceri. Pentru majoritatea investitorilor, acesta este un motiv suficient pentru a nu face afaceri. Asa cum spunea, de altfel, un bancher britanic prezent la Bucuresti: „daca nu stiu cine este persoana cu care urmeaza sa fac afaceri, cu siguranta nu am sa inchid ochii”.
Estul si Vestul depind de straini
Oportunitatile promovate cu prioritate peste granita s-au intors la razboiul de tesut
Doua zone, situate in colturi opuse de tara, estul si vestul, se agata de investitorii straini pentru a supravietui economic. Investitiile sunt mici si din cauza ca oportunitatile nu sunt clar identificate si promovate.
„La Constanta a fost efectuata in baza Legii nr. 332/2001 o investitie de 2,3 milioane euro si inca doua societati s-au aratat interesate sa investeasca peste un milion de dolari in dezvoltarea turismului”, spune Luminita Mihailov, director al Agentiei de Dezvoltare Regionala (ADR) Sud-Est Braila. Poarta de intrare a investitiilor o reprezinta, in mod cert, vestul. „Pana in prezent au fost inregistrate trei investitii, cu o valoare cumulata de patru milioane de dolari, care se vor efectua in regiunea vest. Domeniile de atractivitate pentru investitori sunt reprezentate de industria exploatarii forestiere si de comertul cu amanuntul”, precizeaza, de la Timisoara, directorul ADR Vest, Sorin Maxim. Acesta nu uita sa precizeze atuurile zonei pe care o reprezinta: „situarea geografica si sectorul industrial diversificat”. Turismul ar putea fi in centrul atentiei si in aceasta zona: un mare numar de statiuni balneoclimaterice necesita modernizarea si introducerea in circuitul international – Baile Herculane, Gioagiu Bai, Vata de Jos, Calan Bai, Lipova, Buzias. „Potentialul uman al regiunii reprezinta un punct forte, centrul universitar din Timisoara fiind unul recunoscut ca valoare”, adauga Sorin Maxim.
Piata imobiliara, dezvoltarea sectorului de subasamblare, sunt considerate domenii de posibil interes. Dezvoltarea serviciilor contabile pentru firmele straine s-a conturat deja ca o carte castigatoare.
„Tinand cont de cererea anumitor intreprinderi franceze de a delocaliza partial serviciile lor de contabilitate si de calitatea personalului roman, am decis sa deschidem un birou de contabilitate la Timisoara. Transmisia documentelor se face prin Internet si principala dificultate consta in gasirea unei legaturi pe net de mare viteza, adaptata volumului de informatii transmise. In ciuda unor dificultati de inceput, consideram ca va fi un succes”, precizeaza RenA
