Numărul de nou născuţi este cu o treime mai mic decât în urmă cu 25 de ani. Indemnizaţia de creştere a copilului este o măsură care ar trebui să încurajeze părinţii salariaţi să-şi părăsească munca temporar. Deşi suma maximă care poate fi încasată este de 3.400 lei, indemnizaţia medie este de 919 lei. Jumătate dintre persoanele indemnizate primesc 600 lei.
Institutul Naţional de Statistică a comunicat, recent, numărul de copii născuţi în iulie: 19.305. Cifra reprezintă un record pentru 2014, în condiţiile în care, în primele şase luni, media de nou născuţi a fost de 16.000 lunar. Tendinţa de reducere a ratei natalităţii este un fenomen cunoscut cu multiple cauze, cele mai importante fiind: situaţia economică precară, emigraţia masivă sau dificultatea de a reveni la locul de muncă.
Potrivit datelor Ministerului Muncii, la sfârşitul primul trimestru erau circa 141 de mii de persoane indemnizate pentru creşterea copilului, iar suma totală plătită de buget era de 390 milioane lei. Peste 90% dintre părinţi au optat pentru un concediu de doi ani, iar media sumei încasate lunar era de 919 lei. Jumătate primeau cuantumul minim de 600 lei. Circa 20% dintre părinţii indemnizaţi erau taţi.
Cea mai mare indemnizaţie medie era achitată în Bucureşti, de 1.284 lei, iar cea mai mică în judeţul Gorj, de 743 lei.
În prezent, părinţii – în majoritate mame – primesc o indemnizaţie de creştere a copilului în funcţie de durata concediului. Pentru un an, suma lunară este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, dar nu mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 3.400 lei. Pentru doi ani de concediu, suma este calculată la fel şi nu poate fi mai mică de 600 lei , dar nici mai mare de 1.200 lei.
Indemnizaţia de creştere a copilului de 85% din media veniturilor nete din ultimul an a fost introdusă în februarie 2010. În prima lună de plată, existau în jur de 30 de mii de persoane beneficiare. Până în luna mai a anului următor, numărul lor s-a dublat, demonstrând că măsura începuse să producă efectul urmărit: încurajarea salariaţilor cu venituri mai mari să aibă copii şi să renunţe temporar la locul de muncă, fără să rişte ca indemnizaţia să fie derizorie comparativ cu salariul.
În iunie 2010, însă, guvernul de la acea dată a decis să micşoreze cuantumul indemnizaţiei de la 85% la 75%. În anul următor, în 2011, natalitatea a ajuns la cel mai mic nivel înregistrat vreodată. Sociologii consideră că atât schimbarea modalităţii de indemnizare, cât şi criza economică au influenţat deciziile de a avea copii. De la 1 octombrie 2012, s-a revenit la procentul iniţial de indemnizare, de 85% din media veniturilor nete din ultimul an.
INS a elaborat un studiu în care a atras atenţia asupra riscului ca populaţia României să scadă cu 7,2 milioane de persoane până în 2060. Scăderea populaţiei va crea mari dificultăţi economice pentru că forţa de muncă împuţinată va trebui să fie mult mai productivă şi să susţină financiar un număr mai mare de pensionari. Deja raportul dintre salariaţi şi pensionari este grav deteriorat, iar situaţia persistă de mulţi ani. Doar 4,3 milioane de salariaţi cu normă întreagă trebuie să achite pensiile pentru 5,2 milioane de pensionari de stat şi agricultori. Datele mai arată că în România sunt circa 3,77 milioane de copii.