Criza de la National Bank of Greece (NBG), provocată de numirea unui nou preşedinte, pare să se fi rezolvat, în urma intervenţiei de ultim moment a Băncii Centrale a Greciei şi a noii agenţii de supervizare bancară (SSM) din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE), menită să protejeze stabilizarea sistemului bancar elen, transmite publicaţia elenă To Vima.
Prin urmare, Leonidas Frangiadakis va rămâne director al National Bank, în timp ce Panagiotis Thomopoulos va fi numit preşedinte non-executiv. Posibilitatea ca Frangiadakis să demisioneze a provocat îngrijorare în cadrul SSM.
Panagiotis Thomopoulos este fost viceguvernator al Băncii Centrale a Greciei şi fost preşedinte al Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF), acesta din urmă fiind este cel mai mare acţionar atât la NBG, cât şi la Piraeus Bank.
În conformitate cu termenii ultimului acord de asistenţă convenit de autorităţile de la Atena cu creditorii internaţionali, Grecia trebuie să rupă legăturile dintre guvern şi bănci, să crească expertiza la nivelul board-urilor şi să îmbunătăţească guvernanţa corporativă în sectorul bancar.
Săptămâna trecută, Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF), care deţine participaţie de 40% la NBG, a amânat numirea unui nou preşedinte la National Bank of Greece, după ce Consiliul de Administraţie al băncii a votat împotriva candidatului propus de HFSF. În timp ce Consiliul de Administraţie al NBG l-a selectat pentru postul de preşedinte pe Panagiotis Thomopoulos, persoana aleasă de HFSF este Dimitris Tsitsiragos, director la Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), o divizie a Băncii Mondiale.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.
Laureatul premiului Nobel pentru economie Joseph Stiglitz consideră că Italia, Grecia, Portugalia vor ieşi din zona euro în următorii ani şi că vina pentru problemele economice ale Europei revine politicilor de austeritate promovate de Germania, transmite Reuters.
Europa nu are hotărârea de a adopta reformele necesare precum crearea unei uniuni bancare care să implice garantarea comună a depozitelor bancare şi, de asemenea, îi lipseşte solidaritatea transfrontalieră, a apreciat recent Joseph Stiglitz, într-un interviu acordat cotidianului german Die Welt.
"Va mai exista o zonă euro peste 10 ani, însă întrebarea este 'Cum va arăta ea?'. Este foarte puţin probabil că ea va mai avea 19 state membre. Este dificil să spunem cine va mai face parte", a spus Stiglitz.
"Populaţia Italiei este din ce în ce mai dezamăgită de euro. Italienii încep să conştientizeze că Italia nu funcţionează în interiorul zonei euro", a adăugat Stiglitz.
Laureatul premiului Nobel pentru economie susţine că Germania a acceptat deja ideea că Grecia va ieşi din zona euro, subliniind că în trecut el a sfătuit atât Grecia, cât şi Portugalia, să iasă din zona euro.
De asemenea, Joseph Stiglitz a arătat că moneda euro şi politicile de austeritate promovate de Germania sunt de vină pentru problemele economice ale Europei, iar o divizare a uniunii monetare într-o zonă de nord (hard) şi una de sud (soft) reprezintă singura opţiune realistă pentru relansarea economiei europene.
AGERPRES