Dar unele state merg cu un pas mai departe, indicând faptul că noua eră a ”diplomației alimentare” este folosită pentru a consolida alianțe vechi și a suda unele noi, scrie The Conversation.

În luna mai, prețurile alimentelor au scăzut cu 0,6% față de aprilie, dar rămân cu 22,8% mai mari față de aceeași lună a anului trecut, potrivit indicelui lunar al prețurilor la alimente al Organizației pentru Alimentație și Agricultură. Cercetări recente arată că trei sferturi dintre britanici sunt îngrijorați de costul tot mai mare al alimentelor.

Situația este și mai gravă în multe țări cu venituri mai mici. Este de așteptat ca războiul din Ucraina să crească insecuritatea alimentară actuală și să conducă foametea în unele părți ale lumii.

Lanțurile de aprovizionare cu alimente, perturbate grav de război

Lanțurile de aprovizionare cu alimente au fost perturbate grav de război, deoarece atât Rusia, cât și Ucraina sunt furnizori mari de produse agricole importante precum grâu, orz și uleiul de floarea- soarelui. De asemenea, este de așteptat să aibă un impact de durată asupra comerțului mondial cu alimente.

Dar transportarea proviziilor de alimente din Ucraina nu este simplă. Înainte de război, 90% din aceste mărfuri părăseau Ucraina pe mare, dar ocupația rusă a porturilor ucrainene a blocat această rută de export. UE a intensificat sprijinul pentru transportul rutier, feroviar și pe șlepuri. Dar transportarea a 20 de milioane de tone de cereale ar necesita 10.000 de șlepuri fluviale sau aproximativ un milion de tiruri.

Situația amintește de interdicțiile privind exportul de vaccinuri

Pe fondul acestor provocări, multe țări producătoare au interzis exporturile de alimente. La sfârșitul lunii mai, 10% din alimentele de pe piețele globale erau supuse restricțiilor la export. O situație care amintește de interdicțiile privind exportul de vaccinuri COVID-19 în 2021, arată The Conversation.

Anul trecut, pe fondul unui val mare de infectări, India s-a concentrat pe vaccinarea propriei populații cu vaccinuri produse pe plan intern, în loc să le furnizeze și altor țări. Au existat, de asemenea, tensiuni între Regatul Unit și UE privind distribuția vaccinurilor.

”Naționalismul vaccinurilor” din 2021 ar putea fi urmat de naționalismul alimentar. Pe măsură ce statele mai bogate caută să se aprovizioneze cu alimente, ar putea apărea inechități similare.

Exporturile de alimente pot deveni un instrument diplomatic sub forma „puterii alimentare”

În 2021, ”naționalismul vaccinurilor” a dus la diplomația vaccinurilor. Țările și-au exportat vaccinurile anti-COVID pentru a consolida relațiile cu anumite regiuni. Și China și SUA au implementat programe extinse de vaccinare în America Centrală și de Sud. Înainte de interdicții, India a oferit vaccinuri partenerilor regionali. China și Rusia au dovedit că mânuiesc bine arma diplomației vaccinurilor, în timp ce națiunile occidentale au fost acuzate că țin vaccinurile doar pentru ele.

2022 a cunoscut, de asemenea, o creștere a diplomației alimentare. Ofertele reduse și cererea ridicată înseamnă că țările cu surplus de alimente trebuie să decidă unde să exporte mărfuri vitale. India a primit cereri pentru aprovizionarea cu grâu din Bangladesh, Egipt și pentru Programul Alimentar Mondial al ONU.

Exporturile de alimente pot deveni un instrument diplomatic sub forma „puterii alimentare”. Dacă UE încearcă să abordeze problemele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord pentru a-și consolida influența în regiune, China sprijină țările africane, care se confruntă cu o criză alimentară. Și pe măsură ce marile puteri ale lumii se învinovățesc reciproc pentru rolul pe care l-au avut în actuala criză, distribuirea unei cantități limitate de alimente pentru a satisface cererea globală va rămâne problema definitorie a anului.