priveste consecintele votului favorabil Constitutiei“, ne declara recent parlamentarul crestin-democrat Guido Podesta, fara a intra insa prea mult in detalii. Iata insa ca, in cele zece zile care au trecut de la aceasta discutie, detaliile au iesit la suprafata. O parte a mass-media din tarile membre ale Uniunii Europene, al carei ton este dat de publicatii germane si franceze, precum si lideri ultranationalisti acrediteaza ideea, periculoasa pentru soarta Constitutiei europene, ca ratificarea sau aprobarea sa prin vot popular va crea o bresa prin care turcii si chinezii vor atenta la securitatea sociala a europenilor.Cei dintai, turcii, sunt clienti vechi la deschiderea negocierilor de aderare. Turciei i-a fost recunoscut statutul de tara candidata in 1999, si de atunci se straduieste, sprijinita fiind de SUA, Germania si Franta, sa inceapa tratativele cu blocul european. Sprijinul politicienilor aflati la putere in Franta si Germania nu trebuie insa nici pe departe considerat ca fiind reprezentativ pentru starea de spirit a popoarelor francez si german. Majoritatea cetatenilor se pronunta impotriva aderarii Turciei, din motive religioase, economice, sociale etc. Poate ca opinia majoritatii nu ar fi ajuns niciodata atat de importanta pentru jocul extinderii, daca liderii politici, promotori ai Constitutiei europene, nu ar fi avut o atat de mare nevoie de votul favorabil al cetatenilor – in cazul Frantei – sau Parlamentului – in cazul Germaniei. Ei se afla in fata uneia dintre cele mai mari provocari ale istoriei contemporane, aceea de a influenta pozitiv perceptia dramatica pe care popoarele lor o au asupra consecintelor adoptarii Constitutiei europene, perceptie alimentata de formatori de opinie care, deliberat, sustin ca un vot pentru Constitutie inseamna o sansa data Turciei de a intra in Uniunea Europeana.
Textilele chinezesti gripeaza integrarea
Desi au aparut destul de recent ca pioni ai discursului celor ce nu doresc integrarea politica a Uniunii, chinezii si concurenta pe care ei o fac europenilor au ajuns rapid subiect de dezbatere publica, scotand la rampa lideri extremisti cu priza la public. Jean-Marie Le Pen este unul dintre acestia. El seamana confuzie printre concetatenii sai, spunandu-le ca urmatorul pas dupa adoptarea Constitutiei este liberalizarea totala a comertului cu textile. Si cum chinezii sunt cei care ameninta lumea cu produsele lor ieftine, Le Pen sugereaza ca importurile masive din China vor prabusi industria franceza, lasand fara lucru cateva sute de mii de muncitori. Destul de greu pentru guvernul francez sa pareze, printr-o campanie de informare, un asemenea discurs, cu atat mai mult cu cat nu are un model de reusita intr-ale comunicarii. Comisia Europeana insasi are aceeasi problema. Pentru ca nu a acordat suficienta atentie transparentei decizionale si comunicarii, cetatenii statelor membre ii ignora mesajele pro Constitutie, acordand mai degraba credit propagandei nationaliste.

Afaceri Europene

• In cursul saptamanii trecute, parlamentarii europeni l-au pus din nou pe presedintele Comisiei Europene intr-o situatie delicata, aratand astfel ca duelul pentru putere nu s-a incheiat prin intarirea pozitiei Parlamentului European in procesul de aderare a Romaniei si Bulgariei. De data aceasta, interventia politicienilor nu a avut nici o legatura cu deciziile strategice ale Uniunii Europene, ci s-a concentrat asupra conduitei private a presedintelui Barroso. Liderul grupului socialistilor europeni, Martin Schulz, a solicitat public presedintelui Comisiei Europene explicatii de natura sa lamureasca un eventual conflict de interese. Vara trecuta, familia Barroso si-a petrecut concediul pe iahtul magnatului grec Spiros Latsis, un vechi prieten. Nu atat prietenia cu miliardarul grec ii preocupa pe parlamentarii europeni, cat faptul ca Spiros Latsis este implicat intr-o controversata derulare de fonduri comunitare si intr-un litigiu de concurenta. In perioada 1999-2004, Latsis a derulat prin banca sa – EPG Eurobank, fonduri structurale destinate Greciei in valoare de 28 de miliarde de euro. Comisionul practicat a fost cel mai mare de pe piata, ceea ce a si determinat, in cele din urma, Comisia Europeana sa renunte la serviciile sale. La vremea aceea, Barroso nu era implicat in activitatile Comisiei Europene, deci nu poate fi banuit de trafic de influenta in favoarea prietenului grec. Nu la fel stau lucrurile in ceea ce priveste litigiul de concurenta aflat in dezbaterea Directoratului Concurenta al Comisiei Europene, pentru ca acum Barroso nu mai este un simplu politician portughez, ci seful celui care instrumenteaza cazul. Reactia presedintelui Barroso la pozitia liderului socialistilor a fost de natura sa inlature dubiile ce planeaza asupra sa. El a propus inasprirea regimului declaratiilor de interese pentru politicienii si functionarii europeni deopotriva si infiintarea unui organism independent, care sa monitorizeze eventualele conflicte de interese ale acestora.
• Rezultatele celui mai recent studiu al Comisiei Europene asupra pietei muncii din UE sunt dramatice: circa 14 milioane de persoane traiesc la limita saraciei, cei mai expusi fiind muncitorii tineri, oamenii singuri si familiile monoparentale. Acelasi studiu arata ca ocuparea unui loc de munca nu inseamna, obligatoriu, depasirea saraciei si semnaleaza ca state cu risc sporit Luxemburg, Olanda, Portugalia, Lituania si Slovacia. In noile state membre, riscul saraciei printre muncitori este mai mare si oscileaza intre 3% (in Cehia) si 14% din populatia ocupata (in Slovacia).

Europenii fac confuzii grave Intre ConstituTia UE Si aderarea Turciei

Tarile cu grad inalt de risc la adresa ratificarii sau votarii Constitutiei europene si atitudinea populatiei fata de aderarea Turciei la Uniunea Europeana.
Franta
• Temerile francezilor sunt alimentate de problemele pe care le au cu integrarea celor 6 milioane de musulmani care traiesc pe teritoriul tarii. 67% din francezi leaga aderarea Turciei de neratificarea Constitutiei.
Germania
• Nemtii nu vor sa suporte costurile integrarii Turciei si doresc ca intre aceasta tara si Uniunea Europeana sa existe un parteneriat limitat.
Austria
• Austriecii sunt de parere ca musulmanii nu sunt compatibili cu crestinii din blocul european si ca aderarea Turciei va transforma Uniunea Europeana intr-o ciudatenie.
Danemarca
• Danezii cred ca, votand prin referendum Constitutia europeana, deschid larg portile Turciei, care ii va invada cu muncitori ieftini. Ei mai spun ca Turcia nu este o tara europeana.