Pilonul II de pensii, adică pensia privată obligatorie, este pe cale să dispară. Cel puțin în actuala formulă, după cum arată oficialii guvernamentali. Dispariția acestora va avea efecte greu de măsurat acum pentru piața de capital.
Pe piețele financiare, încrederea este cel mai important element», spune Dragoș Neacșu, CEO al Erste Asset Management, într-o discuție avută pe seama declarațiilor oficialilor guvernamentali referitoare la modificarea sistemului de pensii private obligatorii (Pilonul II). Anul trecut, în iunie, după ce Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe de la acel moment, a declarat că Pilonul II se desființează, Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat una dintre cele mai mari scăderi zilnice din ultimii ani. Anul acesta a venit rândul ministrului Muncii, Olguța Vasilescu, să anunțe că Pilonul II va deveni cu siguranță opțional, declarație venită după mai multe zvonuri și declarații mai mult sau mai puțin oficiale legate de dispariția Pilonului II de pensii sau transformarea sistemului obligatoriu într-unul opțional.
Una dintre cele mai importante declarații a fost cea a ministrului de Finanțe, Eugen Teodorovici, care a anunțat că se pregătește un proiect de transformare a sistemului într-unul opțional, iar proiectul va fi gata pentru a intra în dezbatere până la finalului primului semestru al anului. „Se creează un mecanism transparent, opțional, pentru ca aceia care doresc să meargă din Pilonul II în Pilonul I să poată să o facă având toate elementele financiare transparent prezentate“, spune Eugen Teodorovici. Declarația a fost practic oficializată de ministrul Muncii, care a spus că Plionul II va deveni opțional, fără să ofere mai multe detalii.
„Este incredibil cum în fiecare după-amiază se vine cu declarații iresponsabile. Fac mai mult rău pieței de capital în acest fel decât dacă ar închide fondurile de pensii Pilon II. Nimeni nu ține cont însă de faptul că acești bani din Pilonul II sunt banii României de pușculiță“, spune Mihai Marcu, CEO și președinte al MedLife, care arată că acesta este sistemul prin care fiecare țară se capitalizează, iar fondurile contribuie la investițiile pe termen lung.
Indicele reprezentativ al bursei de valori, BET, închide primele cinci luni ale anului cu o creștere de aproximativ 3% față de închiderea de anul trecut. Numai că indicele a atins un maxim de 9.006 puncte în aprilie, după care a pierdut mai mult de 10% ca urmare a declarațiilor oficialilor, pentru a închide luna mai la puțin peste 8.000 de puncte.
Dispare lichiditatea
Asociația pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) arată că, la sfârșitul lunii martie, avea în administrare active nete în valoare de 42,5 miliarde lei (circa 9 miliarde euro). Din total, 1,9 miliarde euro sunt investite în acțiuni listate la BVB, ceea ce reprezintă 20% dintre acțiunile liber tranzacționate și asigură aproximativ 15% din lichiditatea bursei. Circa 65% dintre activele fondurilor de pensii finanțează deficitul bugetar prin achiziționarea de titluri de stat, ceea ce face ca aproximativ 7% în datoria publică a României să fie deținută de acestea.
Nu există încă detalii despre cum se va realiza trecerea la un sistem opțional și nici dacă banii aflați deja în administrarea fondurilor vor ajunge la stat. Exemplele din regiune, Polonia și Ungaria, ne arată că se poate naționaliza Pilonul II, pe motiv că banii ajungeau doar în titluri de stat și duceau doar la creșterea datoriei publice. „Este totuși o diferență majoră: Ungaria avea nevoie de bani pentru a-și reduce datoria publică, prea mare de la acel moment, pe când România nu are nevoie de așa ceva“, explică Radu Crăciun, președintele APAPR.
Dar chiar dacă nu va fi vorba de preluarea activelor deja aflate la fondurile de pensii în numele contribuabililor, vor dispărea banii pe care fondurile îi încasează lunar în contul clienților. Contribuția lunară a participanților la Pilonul II se ridică la 590 milioane lei la nivelul de 3,75% din prezent, redus de la 5,1%. „Acești bani ne permit să avem un rol de echilibrare în piață, sunt bani care își caută în fiecare lună o destinație“, arată Radu Crăciun, care explică și că în 2008-2009 căderea bursei ar fi fost mult redusă dacă am fi avut un sistem de pensii private.
Dispariția, tot mai sigură a acestor sume lunare, va influența negativ bursa. În timp ce ministrul de Finanțe declară că dacă nu ar plăti către pensiile private obligatorii statul nu ar trebui să se împrumute, piața de capital va intra în derivă. De altfel, pe lângă sumele investite direct în piață, existența și funcționarea fondurilor de pensii private înseamnă și un imbold pentru adoptarea regulilor de guvernanță corporativă, acestea intrând în Consiliile de Administrație ale companiilor în care au investit. Fondurile se află printre cei mai activi investitori din piață și au ajuns acționari semnificativi la mai multe companii private, precum Banca Transilvania, unde dețin 11,6%, MedLife, cu 15,5%, Transgaz, cu 14% sau BVB cu 16,6%. „După o perioadă pozitivă, de creștere din toate punctele de vedere, de un an și jumătate ne aflăm în derivă“, spune Dragoș Neacșu.
Acest articol a fost publicat în numărul 22 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 4 – 10 iunie 2018