Un consilier principal în domeniul securității naționale al lui Donald Trump a dezvăluit exclusiv pentru Reuters că va susține modificări în cadrul NATO în eventualitatea revenirii fostului președinte la putere. Aceste modificări ar putea implica pierderea protecției împotriva unui atac extern pentru unele state membre.
Țările NATO care ar putea pierde protecția Articolului 5
Keith Kellogg, un general în rezervă și fost șef al Consiliului Național de Securitate al fostului președinte, a declarat într-un interviu că, conform prevederilor Tratatului Atlanticului de Nord, ar susține eliminarea protecțiilor Articolului 5 pentru o națiune membră a alianței, formată din 31 de țări, în cazul în care aceasta nu respectă angajamentul de a cheltui cel puțin 2% din produsul său intern brut pentru apărare, conform acordului convenit.
Articolul 5 stipulează că un atac împotriva unui membru al alianței, cu sediul în Europa, va fi considerat un atac împotriva tuturor, iar membrii alianței trebuie să răspundă corespunzător. Fără aceste protecții, unui aliat nu i s-ar garanta că ceilalți membri NATO vor veni în ajutorul său.
„De unde vin eu, alianțele contează,” a declarat Kellogg.
Acesta a servit și în poziția de consilier de securitate națională al fostului vicepreședinte Mike Pence.
„Dar dacă vrei să faci parte dintr-o alianță, contribuie la alianță, fii parte a alianței” a mai spus generalul în rezervă.
Kellogg a refuzat să ofere detalii cu privire la discuțiile sale cu Trump cu privire la propunerea sa. Deși a menționat că au avut discuții frecvente privind viitorul NATO.
Trump se apropie de obținerea nominalizării prezidențiale din partea Partidului Republican pentru alegerile generale din 5 noiembrie.
Doar 11 dintre cele 31 de națiuni pun la bătaie 2% din PIB
El a subliniat că, în viziunea sa, dacă Articolul 3 al Tratatului Atlanticului de Nord nu este respectat, atunci protecțiile garantate de Articolul 5 nu ar trebui să fie considerate automat aplicabile.
Articolul 3 stipulează că statele membre NATO trebuie să facă eforturi adecvate pentru a-și dezvolta capacitățile lor individuale de apărare. Articolul 3 nu impune o obligație directă de a cheltui cel puțin 2% din PIB pentru apărare, dar statele membre s-au angajat să se apropie de această cifră în cadrul unui summit din 2014.
Conform estimărilor NATO din iulie anul trecut, 11 din cele 31 de națiuni se așteptau să atingă acest obiectiv până în 2023. Printre ele se numără Statele Unite, Regatul Unit și câteva state est-europene apropiate sau învecinate cu Rusia, cum ar fi România.
Kellogg a adăugat că ar sugera probabil organizarea unei întâlniri NATO în iunie 2025 pentru a discuta despre viitorul alianței. Doar în cazul unei victorii a lui Trump. El a menționat că, ulterior, NATO ar putea deveni o „alianță ierarhică”. Astfel, anumiți membri ar beneficia de protecții mai mari în funcție de respectarea articolelor fundamentale ale NATO.
Campania lui Trump nu a răspuns la solicitarea de comentarii. Dar anterior l-a menționat pe Kellogg ca un consilier de politică care ar putea ocupa un rol în administrația sa.
Trump și susținătorii săi au evidențiat tot mai mult intenția de a reevalua angajamentul de decenii al SUA față de NATO. Și au criticat de mult timp faptul că membrii europeni nu își îndeplinesc cotele corect.
Pe lângă pierderea protecțiilor din Articolul 5, Kellogg a indicat că sunt posibile și alte sancțiuni mai puțin severe. Una ar fi restricționarea accesului la instruire sau la resursele de echipamente partajate.