Iată cum a evoluat încrederea românilor în principalele ţări şi instituţii internaţionale, potrivit unei cercetări realizate de către Sociopol. Datele indică o evoluţie interesantă în ultima decadă.
Românii au încredere în NATO, UE, SUA şi Germania
Astfel, potrivit analizei publicate în recent şi care vizează o evoluţie pe termen mediu (ultimii 10 ani), încrederea în țările și instituțiile occidentale, vorbind aici despre NATO, Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi Germania, rămâne în continuare ridicată. Procentele variază între 50% (SUA, Germania, UE) și 60% (NATO).
La polul opus, încrederea în Rusia şi China, ţările rivale occidentului, rămâne în continuare foarte jos, 13% în cazul Rusiei şi 26% în cazul Chinei.
Ca efect al declanşării invaziei din Ucraina, încrederea în NATO, componenta militară a complexului geostrategic occidental, a fost sensibil mai ridicată decât încrederea în componentele civile ale acestui complex: UE, SUA, Germania. Diferența este de aproape 10 puncte procentuale.
Efectele războiului din Ucraina
Imediat când a început războiul, încrederea românilor în NATO, UE și SUA a cunoscut o creștere importantă, de aproape 10 puncte procentuale pentru NATO şi UE, iar încrederea în Rusia şi China s-a prăbuşit tot cu circa 10 puncte procentuale.
Un an mai târziu însă, analiza Sociopol relevă o atenuare a temerilor în rândul populaţiei, a riscului de extindere a conflictului din Ucraina și înspre țara noastră. Nivelurile încrederii în entitățile occidentale au revenit la valorile medii de dinainte de 2022.
Același lucru îl putem spune și despre încrederea în țările concurente, cel puţin parţial. Încrederea în China a revenit la nivelurile anterioare. Încrederea în Rusia a cunoscut și ea o ușoară revenire – a recuperat jumătate din căderea generată de război.
UE şi NATO, preferate în dauna Statelor Unite
Comparând UE cu SUA, încrederea românilor în Uniunea Europeană a fost constant mai mare decât cea în Statele Unite în ultimii 10 ani, cu aproximativ 10 puncte procentuale.
Încrederea în SUA a suferit evoluții puternice de-a lungul timpului, scăderi bruște, care nu pot fi puse pe seama unor cicluri electorale, spre exemplu alegerea lui Donald Trump la Casa Albă.
În schimb, încrederea în NATO a rămas în mod constant la același nivel cu cea în UE, ceea ce întăreşte faptul că românii evaluează aceste entități geostrategice în funcție de beneficiile primite din partea lor. Pe de o parte, apreciază protecția militară oferită de americani prin intermediul umbrelei NATO. Pe de altă parte, nivelul de bunăstare și de complexitate socială oferit de asocierea cu UE.
Modul în care s-a schimbat percepţia asupra Chinei
Acum zece ani, China era prezentată în mediul public de manieră preponderent pozitivă, iar încrederea românilor în puterea asiatică era aproape egală cu cea în entitățile occidentale (SUA, UE).
În ultima decadă însă, China a fost prezentată de factorii de decizie şi de formatorii de opinie drept un competitor sau o ameninţare şi mai puţin ca un partener, astfel că încrederea în această țară a suferit o scădere semnificativă, de la aproape 40% la sub 20% minim în timpul războiului din Ucraina.
Între timp și-a revenit parțial la 26%, dar nivelul de încredere este în continuare mult sub nivelul de acum 10 ani.