Parlamentul României a adoptat marți, 2 aprilie 2024, „Declarația României - 20 de ani de la aderarea la NATO”. „În cele două decenii de apartenenţă la NATO, România a confirmat rolul său important în consolidarea securităţii şi promovarea stabilităţii, ca membru NATO”, scrie în documentul citit în plenul Parlamentului României.
Parlamentul României a adoptat „Declarația României – 20 de ani de la aderarea la NATO”
Parlamentul României s-a adunat, marți, într-o sesiune de plen comun pentru a comemora 20 de ani de când România s-a alăturat Alianței Nord-Atlantice și pentru a celebra 75 de ani de existență a NATO.
În cadrul acestei sesiuni comune, senatorii și deputații au aprobat Declarația Parlamentului României referitoare la aceste două evenimente importante. Ședința a început cu interpretarea imnurilor NATO și ale României. Declarația a primit 247 de voturi PRO și un vot CONTRA. Doi parlamentari nu au participat la vot.
În declarația respectivă se subliniază că, pe data de 29 martie 2004, România a devenit membră a Alianței Nord-Atlantice, considerată cea mai influentă și puternică organizație politică și de securitate din istorie. Această aniversare a celor două decenii de apartenență a României la NATO anticipează sărbătorirea a 75 de ani de la încheierea Tratatului de la Washington.
„Acest moment a fost definitoriu după cel de-al Doilea Război Mondial, prin rolul său de afirmare a unităţii spiritului de apărare comună cu scopul de a prezerva democraţia şi valorile ei, şi de descurajare a izbucnirii conflictelor care, timp de secole, au măcinat continentul european. Celebrarea a 75 de ani de NATO are loc în contextul în care spectrul războiului planează din nou asupra Europei, odată cu declanşarea războiului de agresiune ilegitim, ilegal şi nejustificat al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.
Agresiunea rusă din Ucraina a demonstrat, odată pentru totdeauna, că Federaţia Rusă dispreţuieşte multilateralismul, principiile fundamentale ale Dreptului Internaţional şi ordinea internaţională bazată pe reguli, drepturile omului şi arhitectura internaţională de securitate construită prin eforturi conjugate timp de mai bine de jumătate de secol.
În cele două decenii de apartenenţă la NATO, România a confirmat rolul său important în consolidarea securităţii şi promovarea stabilităţii, ca membru NATO. În ultimii ani, ordinea internaţională bazată pe reguli este profund contestată de actori statali şi non-statali, atât prin mijloace convenţionale, cât şi prin mijloace asimetrice şi hibride, care ţintesc fibra democratică a societăţilor şi urmăresc să creeze diviziuni.
Mediul global de securitate se află într-un punct de inflexiune, pe fondul unor conflicte armate internaţionale, regionale şi locale, agravate de factori multiplicatori precum schimbările climatice, presiunea economică şi socială sau utilizarea cu scopuri maligne a tehnologiilor emergente şi disruptive”, scrie în documentul citit în plenul Parlamentului României de deputatul social-democrat Andi Cristea.
Scurt istoric al aderării României la NATO
În noiembrie 2002, la Summit-ul NATO de la Praga, România a primit invitația de a se alătura Alianței Nord-Atlantice. La acea vreme, aliații au emis invitații similare pentru alte șase state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia.
Pe 29 martie 2004, România a devenit oficial membră a Alianței Nord Atlantice. A devenit membru oficial prin prezentarea actelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA. Ratificarea a fost urmată de o ceremonie solemnă de ridicare a drapelului național al României la sediul instituției. Din anul 2005, „Ziua NATO în România” este sărbătorită în prima duminică a lunii aprilie.
În intervalul 2-4 aprilie 2008, România a fost gazda Summit-ului NATO de la București, reprezentând cel mai amplu eveniment de politică externă organizat vreodată de țara noastră și cel mai extins Summit din istoria NATO. La această întrunire au luat parte 26 de state membre ale NATO, 23 de state partenere, precum și înalți reprezentanți ai organizațiilor internaționale și ai națiunilor implicate în operațiunile NATO din Afganistan.
Acești reprezentanți au venit la nivel de președinte (23 de state), prim-ministru (22 de state), ministru de externe (7 state), ministru al apărării (Kazahstan) și director politic (Irlanda).
Summit-ul a reprezentat un eveniment excepțional nu doar pentru România, ci și pentru NATO în ansamblul său. A fost cea mai amplă întrunire a Alianței Nord Atlantice, atât în ceea ce privește numărul de participanți (peste 6500), cât și variatele formate.
Pentru prima oară în istoria sa, pe lângă reuniunile tradiționale, s-a organizat o întâlnire extinsă a statelor și organizațiilor implicate în operațiunile NATO din Afganistan. La această reuniune, au fost prezenți:
- Secretarul General al ONU;
- Președintele Comisiei Europene;
- Secretarul General al Consiliului UE;
- directorul Băncii Mondiale;
- președintele afgan Hamid Karzai;
- reprezentanți de rang înalt din statele partenere (Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Iordania).