Jens Stoltenberg a confirmat că se va renunța la așa-numitul program MAP (Membership Action Plan) în cazul Ucrainei. MAP este un program NATO de consiliere, asistență și sprijin practic, adaptat nevoilor individuale ale țărilor care doresc să se alăture Alianței. Un astfel de program a fost parcurs și de România, înaintea aderării din 2004.

„NATO pentru a consolida legăturile politice cu establishment NATO, prin intermediul consiliului NATO-Ucraina. Vom avea o întâlnire cu președintele Zelenski în cursul zilei de mâine, după care dorim să îndepărtăm acea cerință referitoare la Membership Action Plan. Asta înseamnă că vorbim despre un proces în două etape pentru Ucraina. Toate acestea vor trimite un mesaj pozitiv și foarte puternic. Apoi, aliații vor lua importante decizii în legătură cu a ne consolida postura de apărare, punând la punct planuri noi de apărare și a avea forțele NATO pregătite. De asemenea, mă aștept ca aliații să fie de acord cu un angajament de investiție mai ambițios, astfel încât 2% din PIB pentru apărare să reprezintă minimul. De asemenea, doresc să urez bun venit partenerilor noștri din zona Indo-Pacific la acest summit. Acest lucru va demonstra că securitatea nu este o chestiune regională, ci una globală. Și, în aceste condiții, urez bun venit partenerilor din Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud și Japonia” a spus Jens Stoltenberg.

Înaltul oficial NATO a arătat cât de importantă este victoria Ucrainei în războiul cu Rusia: „Cu toții am fost de acord că chestiunea iminentă acum este să ne asigurăm că Ucraina va câștiga în calitate de națiune suverană și independentă în Europa. Deci, cel mai important lucru pe care putem să-l facem acum este să punem la dispoziția Ucrainei arme, muniție și suport militar Ucrainei. Pentru că dacă Ucraina nu va câștiga ca națiune, ca o națiune democratică în Europa, atunci nu avem despre ce să discutăm. Nu putem discuta despre garanții de securitate sau calitatea de membru NATO. În legătură cu calitatea de membru, vom transmite un mesaj foarte clar, un mesaj pozitiv în legătură cu drumul de parcurs pentru Ucraina. Textul din comunicat va fi făcut public peste câteva ore în cursul acestei zile, atunci când toți aliații vor fi fost de acord în legătură cu asta. Dar mă aștept ca aliații să fie de acord cu un mesaj care să fie clar în legătură cu nevoia de a aduce Ucraina mai aproape de NATO, asigurându-ne că forțele sale sunt interoperabile cu cele din NATO, discutând asta în Consiliul NATO-Ucraina pentru a îndepărta cerința MAP-ului de aderare.

Discutând asta în Consiliul NATO-Ucraina pentru a îndepărta cerința MAP-ului de aderare. Toate acestea au legătură cu dorința noastră de a aduce Ucraina mai aproape de calitatea de membru al NATO, un lucru extrem de important pentru Ucraina care demonstrează în același timp unitatea și mesajul consolidat pe care aliații NATO îl transmit Ucrainei.

Reporter: O întrebare în legătură cu riscul unui atac nuclear, vorbim despre Centrala de la Zaporojie. Avem anunțul lui Vladimir Putin, de a trimite focoase nucleare în Belarus”.

Retorica Rusiei este periculoasă

Despre un eventual accident nuclear la Zaporojie, oficialul NATO a declarat: „În primul rând, retorica nucleară a Rusiei este una periculoasă și lipsită de orice fundament. Rusia trebuie să știe că un război nuclear nu poate fi câștigat și nici nu ar trebui să fie dus vreodată. Aliații NATO, bineînțeles, monitorizează îndeaproape ceea ce face Rusia. Condamnăm anunțul potrivit căruia Rusia va trimite arme nucleare tactice în Belarus. Monitorizăm îndeaproape ceea ce fac. Până acum nu am văzut nicio schimbare în postura nucleară a Rusiei, care să necesite un răspuns din partea noastră, de modificare a posturii noastre. Rămânem vigilenți și ne vom asigura, bineînțeles că suntem gata să protejăm și să apărăm fiecare țară NATO, împotriva oricărei potențiale amenințări. În ceea ce privește situația de la Centrala de la Zaporojie, mesajul nostru către Rusia este că trebuie să-și retragă forțele de acolo, pentru că modul în care se comportă în acest moment în Zaporojie este un mod care subminează securitatea celei mai mari centrale nucleare din Europa”.

Jens Stoltenberg a confirmat că va avea discuții cu președintele Ucrainei despre aderare: „Preşedintele Zelenski va veni, mă bucur să îi urez (…) atât la dineul din această seară, dar şi la întâlnirea inaugurală a Consiliului NATO-Ucraina din cursul zilei de mâine.(…) Desigur, noi urmărim îndeaproape ceea ce se întâmplă și pentru Lituania și țările vecine. NATO este aici, suntem pregătiți să lucrăm cu amenințări în acest sens, dar nu am văzut nimic în acest sens din Belarus”.

Rusia drept de veto …

Stoltenberg s-a referit și la Finlanda, subliniind că Rusia nu are drept de veto asupra extinderii NATO: „Ca mesaj clar pentru Rusia, ușa NATO rămâne deschisă. Ţine de aliații NATO cum să facă acest lucru. Însă Moscova nu are un drept de veto asupra măririi NATO, iar acest lucru ne este arătat de faptul că Finlanda este membru cu dreptul depline și este pe cale și Suedia să devină, după ce vor fi ratificate acordurile de aderare. Transmit un mesaj clar și demonstrăm faptul că președintele Putin și războiul său de agresiune împotriva Ucrainei a fost o greșeală strategică monumentală. A subestimat ucrainenii, a subestimat unitatea aliaților NATO, dar, desigur, a subestimat și consecințele politice în țări precum Suedia și Finlanda. S-a dus la război pentru că a vrut mai puțin NATO.

Acum are parte de mai multă prezență militară în partea de est a alianței și de doi noi membri. Suedia, de asemenea, este pe cale să devină membru, iar asta subliniază greșelile enorme strategice pe care Putin le-a făcut când a invadat Ucraina. Deci, ca să înțelegem cât se poate de bine, a fost cea mai rapidă accedere în istoria modernă a NATO. Acesta este cazul Finlandei, dar și pentru Suedia, să știți asta. Deci, procesul a mers foarte repede. Noi trebuie să înțelegem că ei au aplicat în mai, anul trecut pentru a deveni membri. Până în iunie, toți aliații au invitat inclusiv Suedia și Finlanda să devină aliați. Și Finlanda ratifica câteva luni mai târziu, iar Suedia a primit acest statut după decizia din Madrid și acum accederea lor va fi ratificată. Acest proces a fost foarte rapid, demonstrând o unitate, o reziliență și un angajament din partea aliaților NATO că ușile să rămână deschise ale Alianței”.

Secretarul general NATO a afirmat că se află în contact cu președintele Serbiei: „Sunt în contact cu președintele Vučić. Desigur, sunt pregătit să mă întâlnesc cu el, la prima ocazie. Pe noi ne îngrijorează foarte mult tensiunea crescândă din Kosovo și cerem tuturor părților din acest conflict să descrească nivelul de tensiune. NATO este presată acolo. Avem și forțe pentru a asigura securitatea și stabilitatea pentru Kosovo și oamenii care locuiesc acolo. Executăm mandatul nostru dual într-un mod imparțial, iar NATO și-a crescut prezența în Kosovo, trupele extra KFOR, desigur, din cauza instabilității și tensiunii pe care am văzut-o în ultimele săptămâni manifestându-se”.