La sfârșitul a două zile de întâlniri virtuale, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a insistat, joi, că cea mai bună soluție „revigorarea discuțiilor de pace” dintre guvernul afgan și talibani, astfel încât toți actorii să poată fi de acord și să găsească o platformă care să stea la baza unei păci durabile. Dificultatea este că ne aflăm într-o situație în care ne apropiem de termenul-limită de 1 mai, negocierile sunt fragile și nu merg mai departe și suntem îngrijorați de nivelul tot mai mare de violență. Și de aceea nu am luat o decizie finală, deoarece credem că mai este timp să găsim un acord înainte de 1 mai”, transmite de la Bruxelles corespondentul ABC Enrique Serbeto.

Plecarea din Afganistan a tuturor trupelor aliate pe 1 mai a fost un compromis la care s-a ajuns la Doha, anul trecut, în negocierile dintre talibani și Statele Unite pentru a pune capăt celor 17 ani de prezență militară occidentală în acea țară. Cu toate acestea, în același pact, insurgenții talibani au promis să ajungă la un acord cu autoritățile afgane, să oprească atacurile teroriste și să nu mai sprijine Al Qaida. Deocamdată, negocierile sunt blocate și violența a continuat să se intensifice. Mai mult, anul acesta a venit ofensiva obișnuită de primăvară și înainte de sosirea vremii bune atacurile au început deja.

Talibanii sunt mai violenți decât în alți ani

De la Kabul, generalul american Scott Miller, șeful trupelor aliate din Afganistan, a declarat săptămâna aceasta că în aceste momente „violența talibanilor este mult mai mare decât în ​​alți ani, ceea ce nu creează condițiile pentru a avansa în ceea ce se așteaptă a fi un moment de cotitură istoric pentru această țară”. Miller a asigurat presa internațională că luptele sunt acum un indicator că nu va exista doar o ofensivă de primăvară, ceva care ar fi radical împotriva acordului de la Doha, ci că ar putea fi ceva mai intens decât înainte. Tocmai în aceste zile negocierile dintre guvernul afgan și talibanii care ar trebui să continue la Doha s-au blocat, iar liderii talibani au părăsit Qatarul în urmă cu câteva săptămâni, lucru pe care Departamentul de Stat al SUA îl știe perfect.

De la Bruxelles, secretarul general aliat a reamintit că una dintre condițiile retragerii este ca talibanii să „negocieze cu bună-credință” cu autoritățile de la Kabul. Dar acolo, generalul Miller insistă că „dacă violența nu va fi redusă, procesul de pace va fi foarte, foarte dificil, deoarece ar fi foarte greu pentru oricare dintre părți să ajungă la compromisurile necesare”.

Stoltenberg a asigurat că noul secretar american al Apărării, generalul în retragere Lloyd Austin, s-a angajat să nu acționeze unilateral și să aranjeze cu restul aliaților retragerea celor 10.000 de soldați care rămân la sol. Din acest contingent 2.500 sunt nord-americani, 1.500, germani, și restul sunt aliați europeni sau din țări asociate. La ora actuală, Spania menține o prezență simbolică – mai puțin de 30 de militari – după mai bine de un deceniu de participare la efortul NATO. Din ianuarie 2015, trupele aliate din Afganistan nu mai participă la misiuni de luptă, ci sunt dedicate instruirii și asistării armatei afgane pentru a-și îmbunătăți eficacitatea în lupta împotriva talibanilor. Până în 2024, NATO va continua să finanțeze forțele armate afgane.

Secretarul general NATO este încrezător

Când a fost întrebat despre eventualitatea ca o prelungire a prezenței militare a NATO în țară după 1 mai să ducă la reluarea atacurilor împotriva bazelor sale, secretarul general al NATO s-a arătat încrezător că, în orice scenariu, inclusiv acela al creșterii violenței.

„Vom face tot ce este necesar pentru a ne proteja trupele, dar nu voi specula pentru că preocuparea noastră este să ne asigurăm că există un acord politic durabil care face posibilă retragerea noastră fără a submina obiectivul nostru ca Afganistanul să nu fie un refugiu pentru teroriști. Forțele afgane sunt perfect capabile să mențină stabilitatea și rămânem angajaţi să le sprijinim. Nimeni nu pretinde că va fi ușor”, a spus el.

„Este o dilemă foarte complicată, deoarece dacă rămânem acolo după 1 mai, riscăm o creștere a atacurilor asupra trupelor noastre, dar, dacă plecăm fără condiții, atunci se poate întâmpla ca toate progresele obţinute în acești ani să se piardă și Afganistanul să redevină un refugiu pentru teroriști”, a conchis Jens Stoltenberg.