Incidentul violent din Banjska, un punct de cotitură
Pe 24 septembrie, un incident violent în satul Banjska din nordul Kosovo a marcat cel mai grav conflict din regiune de la declararea independenței Kosovo în 2008.
Confruntarea între autoritățile kosovare și sârbi înarmați refugiați într-o mănăstire a dus la moartea unui ofițer de poliție și a trei luptători. Kosovo a acuzat Serbia de sprijinirea luptătorilor, o acuzație negată ferm de Belgrad.
Incidentul a determinat NATO să trimită 1.000 de trupe suplimentare în Kosovo, ridicând numărul total al forțelor de menținere a păcii la 4.500, provenind din 27 de țări.
Soldații britanici, parte a acestui efort de întărire, sunt acum angajați în patrule de 18 ore în condiții de frig extrem la granița Kosovo-Serbia. Scopul lor principal este de a preveni intrarea armelor sau a grupurilor înarmate în Kosovo.
„În prezent, efectuăm o patrulare de rutină, care include observarea modului de viață local, colectarea de informații despre orice activitate ilegală sau suspectă, informații ce sunt apoi transmise către KFOR (misiunea NATO) și superiorilor noștri”, a declarat locotenentul Joss Gaddie din Armata Britanică pentru Reuters, la granița cu Serbia.
Perspectivele NATO pentru regiune
În timpul unei vizite recente în Balcanii de Vest, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a menționat că organizația analizează necesitatea unei creșteri permanente a forțelor în zonă, „pentru a preveni escaladarea situației și apariția unui nou conflict violent în Kosovo sau în regiunea înconjurătoare”.
Kosovo, cu o majoritate de etnie albaneză, și-a proclamat independența față de Serbia în 2008, după o revoltă și o intervenție a NATO în 1999.
Aproximativ cinci procente din populația din Kosovo sunt sârbi etnici, dintre care jumătate trăiesc în partea de nord și refuză să recunoască independența Kosovo, considerând Belgradul capitala lor. Aceștia au avut frecvente confruntări cu poliția din Kosovo și cu forțele internaționale de menținere a păcii.
De peste două decenii, mulți sârbi etnici refuză să înregistreze vehiculele cu plăcuțe de înmatriculare din Kosovo, preferând să folosească propriul sistem, considerat ilegal de Pristina.
Guvernul condus de prim-ministrul Albin Kurti a stabilit termenul de 1 decembrie pentru ca aproximativ 10.000 de șoferi să-și înregistreze mașinile cu numere de Kosovo, în caz contrar urmând să se confrunte cu amenzi semnificative. O solicitare similară a generat violențe în anul precedent.