50 din cei 109 neurobiologi, filozofi și alți savanți întrebați, în cadrul salonulul online edge.org, despre felul în care Internetul modifică gândirea, resping ideea în sine. Psihologul cognitiv Steven Pinker de la Harvard crede că «Media electronice nu vor restructura mecanismele de procesare a informației din creier“. «Scriitorii de mesaje, navigatorii pe Internet sau fanii Twitter“ nu și‑au antrenat creierul «pentru a procesa în paralel fluxuri multiple de informație novatoare“, așa cum presupun destui, deși cercetările o infirmă.

Și totuși, sunt destui cercetători care dau vina pe Internet pentru gândirea fragmentată, confuză a multora, durata atenției mai mică sau inabilitatea de a se adânci în meditație profundă. Specialistul în comunicare Howard Rheingold crede că Internetul cultivă “superficialitatea, credulitatea, confuzia“, iar ca rezultat, mintea noastră se luptă “să disciplineze și să aloce atenția într‑un mediu conectat permanent“.

Internetul provoacă “dispariția restrospecțiilor și a re­mi­nis­cențelor“, afirmă Evgeny Morozov, expert în Internet și științe politice. «Viețile noastre se petrec din ce în ce mai mult în prezent, complet detașate fie și de cel mai recent trecut. Capacitatea noastră de a ne aminti și a simți întâmplări trecute este una din nefericitele victime“.

De asemenea, omniprezența informației ne face “mai puțin interesați să continuăm să apro­fundăm un gând nou înainte să apelăm la Internet“, e de părere și psihologul Mihaly ­Csikszentmihalyi de la Claremont Graduate University. Iar odată ce informațiile online “sunt deseori lipsite de context, vor satis­face nevoi imediate cu prețul re­nun­țării la înțelegerea profundă.

Deoarece faptele se găsesc la distanță de un click, conchide fizicianul Haim Harari, “Internetul ne permite să cunoaștem mai puține fapte, ceea ce le reduce importanța, ca una din componentele gândirii“.