Producţiile medii realizate în 2012 la grâu sunt de 1.500 - 2.000 de kilograme la hectar, iar la rapiţă între 500 de kilograme până la 1.100 de kilograme la hectar, a declarat, marţi, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu.
‘La ora la care vorbim, ne aflăm în situaţia cea mai dezastruoasă, cred, din ultimii 50 de ani. Am colectat datele înaintea dânşilor (autorităţilor – n.r.) în ceea ce priveşte producţiile realizate şi în curs de realizare la cele două culturi (grâu şi rapiţă – n.r.) în 2012 şi vă spun că producţiile arată undeva asemănător cu anii ’50’, a spus Baciu, la un seminar de specialitate.
El a precizat că cifrele privind producţiile au fost luate de la producătorii care folosesc tehnologie în agricultură şi nu de la gospodăriile populaţiei.
Potrivit acestuia, la grâu, producţia medie este în jurul a 1.500 – 2.000 de kilograme de grâu la hectar, fiind şi excepţii, precum judeţul Galaţi, unde se recoltează între 300 şi 500 de kilograme de grâu la hectar, la fel şi în judeţele Vaslui şi Brăila.
‘Să nu vă mai spun că rapiţa a ajuns undeva între 500 – până la 1.100 de kilograme la hectar, maximum. Acestea sunt producţiile medii realizate până acum la aceste două culturi’, a precizat Baciu.
Laurenţiu Baciu a atras atenţia că o cauză pentru această situaţie este lipsa irigaţiilor, dar şi lipsa banilor, în condiţiile în care un litru de apă pentru irigat a ajuns să fie mai scump decât un litru de apă minerală.
‘O să spuneţi că nu ne-au ajutat condiţiile meteo, dar nici noi nu am făcut nimic. Mă refer la zona agricolă a României, care, acum 20 de ani, era irigată în mare parte. Acum s-a ajuns ca, din trei milioane de hectare, să se irige în jur de 700.000 de hectare. Din această suprafaţă care mai este disponibilă la ora actuală pentru irigaţii se irigă la jumătate, din lipsă de fonduri, pentru că a ajuns litrul de apă să fie mult mai scump decât apa minerală. S-au făcut diferite intervenţii pe la minister, s-au găsit şi soluţii ca, împreună cu Ministerul Mediului, să putem livra apa mult mai ieftin. Dar s-au scris romane întregi, toţi au ascultat, au scris şi a rămas tot aşa’, a spus el.
O altă cauză pentru situaţia producţiei româneşti este şi diminuarea subvenţiei pe care Uniunea Europeană a aprobat-o pentru România, dar pe care ‘noi am găsit de cuviinţă s-o înjumătăţim’.
‘De fapt, 60% am dat-o jos, motivând că bugetul nu are bani. Dar acea sumă care lipsea, de un miliard de lei, adică 250 milioane de euro, s-au consumat nebugetat de MMP şi, ca soluţie, la rectificare a fost să ia de la Ministerul Agriculturii. Ce o fi făcut domnul Borbely cu banii aceia? Probabil că a cumpărat drujbe să mai îmbunătăţească situaţia mediului în România’, a arătat preşedintele LAPAR.
Tot o problemă este şi cea a evaziunii fiscale care, potrivit lui Baciu, ‘tot intenţionat a fost oprită pe la jumătatea drumului, când s-a luat măsura cu taxarea inversă a TVA-ului, care iar nu s-a vrut să se ducă până la capăt’.
‘Noi nu vrem să recunoaştem că anul trecut agricultura a avut o oarecare influenţă în PIB şi pentru că s-a intervenit cu acea măsură de asprire a fiscalităţii prin introducerea taxei inverse, şi nu că ar fi fost supraproducţie. O să vedeţi anul acesta cu cât o să tragă agricultura în jos PIB-ul’, a afirmat Baciu.
El a admis că agricultura ar putea avea o contribuţie deosebită în PIB, dacă măsurile ce s-ar lua ‘nu ar fi pompieristice’.
‘Dacă tot spune toată lumea că la agricultură se pricep toţi, ca şi la fotbal, se procedează ca şi în fotbal. Am văzut anul trecut că am obţinut ceva producţie şi am livrat mai bine la export ne-am culcat pe o ureche: Gata, noi suntem cei mai tari, cei mai mari. Anul ăsta o să vedeţi că ne ducem la vale’, a opinat acesta.
Fărâmiţarea proprietăţii este o altă problemă cu care se confruntă agricultura românească, de la care, spune Baciu, se cere performanţă. Astfel, potrivit statisticilor, 54% din suprafaţa României este prinsă în exploataţii agricole de până la 1,7 hectare.
‘Ce poţi face pe 1,7 hectare? Practic, plusul de valoare se obţine de pe cei 47% în care se încearcă să se facă o agricultură performantă. În rest, cheltuim banii, măsurile pe care le luăm le ştiţi foarte bine – de exemplu măsura 141, unde s-au cheltuit sume enorme cu efect zero, pentru că explicaţia celor de la APDRP a fost că trebuie să dăm puţin la toată lumea. Au dat puţin şi nu s-a înţeles nimic. Cu 1.500 de euro nu poţi să-ţi cumperi nici un cal şi, atunci, nu ştiu despre ce agricultură vorbim şi ne uităm la statistici cu producţii care ajung la 12-15 tone în SUA şi, la noi, când facem 6-7 tone, spunem că suntem cei mai buni. Dar asta poate şi pe motivul că nu există o strategie la nivel MADR nici măcar pentru o campanie agricolă’, a arătat reprezentantul producătorilor agricoli din România.
De asemenea, el a reclamat faptul că, în ministere, personalul angajat nu-şi dă interesul pentru identificarea de soluţii şi, mai mult, nu iau în calcul nici măcar propunerile concrete cu care vin producătorii, pe considerentul că ‘nu există voinţă politică’.
‘Este groaznic ceea ce se întâmplă şi nimeni nu-şi dă interesul. Mergi la minister, toată lumea îşi notează, scrie – şi nu numai la MADR, ci şi la alte ministere, inclusiv la cel al Finanţelor – la care chiar săptămâna trecută am mers noi, agricultorii. Am mers cu câteva propuneri în ceea ce priveşte impozitarea agriculturii, deci am găsit surse de venituri, la care o doamnă simpatică de acolo ne-a răspuns: ‘Pretenţiile dvs. sunt prea mari, aşa ceva nu cred că se poate, pentru că aici este vorba despre voinţă politică’. Era vorba despre o impozitare de vreo 500 de milioane de euro care, din diferite motive, nu se doreşte să se facă’, a subliniat Laurenţiu Baciu.
SURSA: Agerpres