Comisia Europeană a publicat principiile Uniunii Energetice Europene. Acest demers a generat în mediul de afaceri un proces de reflecție în legătură cu un posibil impact a ceea ce ar fi trebuit să fie cel mai ambițios proiect energetic european de la crearea, în 1951, a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului.
Deocamdată nu sunt nici motive de îngrijorare, dar nici de bucurie. Perspectivele Uniunii Energetice de care Europa are mare nevoie vor fi dezbătute în lunile care urmează însă, deocamdată, nu s-a luat nici o decizie majoră. Baza acestor discuții va fi comunicarea Comisiei Europene. Din păcate aceasta comunicare nu atinge nivelul de ambiție enunțat în titlul proiectului, vizând, în primul rând, încurajarea statelor membre UE de a pune în practică angajamentele deja asumate, fără a introduce foarte multe elemente de noutate. Pentru a avea o adevărată Uniune Energetică Europeană elementul-cheie este crearea unei piețe funcționale de energie.
Dacă piața funcțională de energie se realizează, o problemă de tipul aprovizionării cu gaz la București sau Sofia va avea consecințe la Berlin, Paris sau Londra. Cu alte cuvinte, toate țările UE vor fi, practic, obligate de circumstanțe să acționeze unitar și coordonat în domeniul energetic. Pentru a crea această piață este nevoie de minim trei lucuri. În primul rând, este vorba de creșterea gradului de interconectare între statele membre UE, obiectiv ce poate fi încurajat de la nivel comunitar prin acordarea unui sprijin financiar mai consistent și mai direcționat. Un al doilea lucru vizează nevoia creării unui reglementator unic energetic European, care să înlocuiască, parțial sau total, cele 28 de autorități naționale ce reglementează, cel mai adesea, diferit. Un al treilea lucru vizează un sistem unic european de definire a consumatorilor vulnerabili și de protecție a lor.
Acest al treilea aspect este tot atât de important ca primele două. O piață funcțională va însemna și o apropiere a prețurilor la energie, care nu se va realiza concomitent cu o apropiere a veniturilor, iar orice proiect politic de anvergură nu se poate realiza fără sprijin popular absolut necesar, mai ales într-o Uniune fundamentată pe principiul solidarității. Anul 2015 va arăta dacă, la 60 de ani de la Conferința de la Messina, în care s-a încercat fără succes crearea Comunității Energetice Europene, Europa își dorește cu adevărat să facă lucrurile altfel.
Răzvan Nicolescu a fost în anul 2014 ministrul român al energiei. În prezent este președintele Consiliului de Administrație al Agenției Europene de Reglementare în Energie și consultant în cadrul Deloitte.