Pentru a reuși, vor trebui să depășească o problemă și mai mare: opoziția față de culturile organismelor modificate genetic, potrivit Wired.

Boala Panama, o infecție care distruge bananierii, a străbătut Asia, Australia, Orientul Mijlociu și Africa. Impactul a fost devastator. Numai în Filipine, pierderile au totalizat 400 milioane dolari. Boala amenință nu doar mijloacele de trai ale celor din această industrie de miliarde, ci și 400 de milioane de oameni din țările în curs de dezvoltare.

În încercarea de a salva banana și industria care o produce, oamenii de știință au pornit într-o cursă pentru crea o nouă plantă, rezistentă la boala Panama.

La mijlocul secolului trecut, o criză le fel de mare amenința să doboare economii întregi, banana fiind „pe moarte”. O afecțiune numită Fusarium sau boala Panama a pus la pământ plantații întregi din America Latină, cea mai mare producătoare de banane din lume. Unele state erau cunoscute sub numele de „republici bananiere”, fiind guvernate de corporațiile care produceau recolta.

Ce aduce moartea bananelor?

În 1910 s-a constatat că de vină este ciuperca Fusarium oxysporum cubense (Foc) sau TR4. Bananierii mureau deoarece canalele care transportă apa și mineralele de la rădăcini până la frunze s-au blocat.

S-a crezut inițial că aceste conducte erau înfundate de ciupercă, dar acum se știe că planta însăși le înfundă, într-o încercare zadarnică de a opri răspândirea ciupercii. Se știe că Foc se răspândește prin solul contaminat.

O cantitate mică de sol contaminat poate duce boala la o nouă plantație, unde rămâne infecțioasă timp de decenii, imună la orice tratament chimic.

Astfel, bananele Gros Michel au fost înlocuite de cele Cavendish, dar acum nu mai există niciun alt soi ce i-ar putea lua locul. Cercetatorii au reușit să modifice genetic soiul Cavendish și se credea că noile banane ar fi putut face face față bolii Panama.

O vreme, părea că banana a fost salvată. Dar, la sfârșitul anilor 1960, un alt focar de boală Panama a fost descoperit în Taiwan, chiar într-o plantație Cavendish.

O soluție genetică

Cel mai simplu răspuns la ținerea sub control a bolii ar fi, ca și la oameni, carantina. Boala Panama a fost atât de devastatoare în sec XX deoarece măsurile de control al răspândirii au venit prea târziu.

Folosind aceste metode ale organismelor modificate genetic am putea continua să mîncăm banane. De altfel, Cavendish sunt acum doar culturi modificate genetic. Oamenii din multe țări s-au obișnuit să mănânce alimente modificate genetic. Nu și în Europa, care are cele mai stricte reglementări privind OMG.

Unele programe au creat plante tetraploide prin încrucișarea soiurilor triploide și diploide, dar acest lucru depinde de evenimente genetice rare și e nevoie de timp. O modalitate mai rapidă este de a forța cromozomii să se dubleze, folosind o substanță chimică numită colchicină.

Din aceste abordări au rezultat o serie de hibrizi de bananieri sintetici tetraploidieni și unii s-au dovedit a fi rezistenți la TR4. Aceste plante nu sunt foarte utile din punct de vedere comercial. Dar pot fi încrucișate între ele pentru a crea apoi arbori diploizi obișnuiți pentru a face o nouă generație de banane, fără semințe triploide.

Această abordare a creat, de asemenea, niște hibrizi noi cu rezistență la TR4, dar niciunul până acum cu aroma și consistența pe care le dorim ca înlocuitor pentru Cavendish.