Consiliul de Administraţie al BNR, ce s-a reunit în urmă cu două săptămâni, a modificat prognoza privind evoluţia ratei inflaţiei în România în acest an. Banca Naţională se aşteaptă la o rată a inflaţiei cu 0,7 puncte procentuale mai mare, la finalul acestui, an decât se estimate iniţial.
Noi precizări de la Banca Naţională privind evoluţia inflaţiei în România în acest an: potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR, ce a avut loc pe 12 mai, Banca Centrală estimează că rata anuală a inflaţiei va urca peste limita de sus a intervalului ţintei în a doua parte a lui 2021, până la o rată de 4,1% la finalul acestui an.
Precedenta prognoză a BNR vorbea despre o rată anuală a inflaţiei de 3,4% în decembrie 2021.
Cât despre finalul anului 2022, Banca Naţională şi-a modificat uşor prognoza, de la 2,8% la 3,0%.
„În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au discutat îndelung noul pattern anticipat al inflaţiei, arătând că acesta este sensibil mai înalt pe termen scurt decât în proiecţia anterioară, şi în mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecţiei.
Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să urce vizibil peste limita de sus a intervalului ţintei în a doua parte a anului curent, până la 4,1% în decembrie 2021, faţă de 3,4% în prognoza precedentă, pentru ca în debutul anului viitor să revină, dar să şi rămână ulterior în jumătatea superioară a intervalului – în apropierea nivelului de 3,0% -, uşor peste valoarea de 2,8% anticipată anterior pentru luna decembrie 2022”, se arată în documentul citat.
Impactul evoluţiei preţurilor la combustibili, curent şi gaze
În plus, s-a observat că înrăutăţirea perspectivei pe termen scurt a inflaţiei este din nou atribuibilă aproape integral acţiunii curente şi viitoare a factorilor pe partea ofertei, influenţe inflaţioniste mai pronunţate decât în prognoza precedentă fiind aşteptate în actualul context din evoluţia preţurilor combustibililor, energiei electrice şi gazelor naturale.
Acestea vor genera însă uşoare efecte de bază dezinflaţioniste în 2022 – complementare celor majore decurgând din scumpirea energiei electrice în luna ianuarie 2021 şi din ascensiunea cotaţiei petrolului din primul trimestru al anului curent -, au remarcat membrii Consiliului, creşterea ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului ţintei având, prin urmare, un caracter temporar.
Influenţe în dublu sens pe orizonturi diferite de timp, dar similare ca intensitate celor previzionate anterior, sunt aşteptate să mai vină din evoluţia preţului produselor din tutun, precum şi din trendul ascendent al cotaţiilor internaţionale ale unor materii prime agro-alimentare, resimţit prioritar la nivelul inflaţiei de bază.
Premise favorabile pentru producţii agricole foarte bune pe plan intern, cel puţin pe anumite segmente
BNR menţionează că impactul inflaţionist al tuturor acestor factori ar putea fi însă mai intens şi mai de durată, inclusiv prin efectele lor indirecte, au atenţionat membrii Consiliului, evocând în mod repetat creşterile sincronizate în accentuare ale cotaţiilor multor materii prime şi blocajele în lanţurile de producţie şi aprovizionare, de natură să accelereze inflaţia pe plan mondial.
Există totuşi premise favorabile pentru producţii agricole foarte bune pe plan intern, cel puţin pe anumite segmente, cu potenţiale consecinţe pozitive asupra preţurilor unor produse agroalimentare, au semnalat unii membrii ai Consiliului, în timp ce, în cazul preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice sunt mai degrabă posibile dinamici relativ mai ridicate, inclusiv în contextul rigidităţii manifestate recent de ofertele de pe piaţa liberă. S-a apreciat că potenţialul acestor riscuri de a afecta durabil anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi de a genera astfel efecte secundare, în eventualitatea materializării lor, rămâne totuşi scăzut, reclamând însă monitorizarea atentă a tuturor evoluţiilor.
Pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecţiei, valorile mai ridicate ale ratei anuale anticipate a inflaţiei sunt atribuibile însă presiunilor factorilor fundamentali, au concluzionat membrii Consiliului, în condiţiile în care este de aşteptat ca acestea să-şi epuizeze în scurt timp caracterul uşor dezinflaţionist, iar apoi să devină mai evident inflaţioniste decât în proiecţia anterioară, într-o intensificare totuşi graduală.
Argumentul major l-a constituit perspectiva creşterii mai alerte a deviaţiei pozitive a PIB după redeschiderea ei în trimestrul III 2021, în contextul unei creşteri economice relativ mai dinamice, impulsionată de accesarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.
Alte observaţii privind evoluţia inflaţiei la nivelul ţării noastre
În acelaşi timp, însă, s-a considerat a fi relevante: decalajele temporale ale manifestării efectelor inflaţioniste ale gap-ului pozitiv al PIB; probabila ameliorare a structurii cererii agregate din perspectiva potenţialului ei inflaţionist, prin creşterea contribuţiei investiţiilor în detrimentul consumului privat, cu implicaţii inclusiv asupra evoluţiei viitoare a PIB potenţial; perspectiva decelerării vizibile a creşterii costurilor salariale unitare pe orizontul proiecţiei, în principal pe fondul persistenţei subutilizării forţei de muncă, implicit a caracterului relaxat al pieţei muncii.
Potrivit BNR, s-a observat că uşoare efecte inflaţioniste sunt aşteptate şi din partea dinamicii preţurilor importurilor non-energie, iar pe termen scurt, asemenea influenţe vor veni probabil suplimentar din creşterea abruptă a cererii de servicii odată cu ridicarea restricţiilor de mobilitate, eventual confruntată cu constrângeri pe partea ofertei.
Pe acest fond, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va încetini probabil scăderea în următoarele luni, iar apoi va reintra şi se va menţine pe un trend uşor ascendent – în loc să se stabilizeze în jurul valorii de 2,7%, aşa cum se anticipa anterior -, urcând la 2,8% în decembrie 2021 şi la 3,1% la finele orizontului prognozei.