România ar putea fi nevoită să accepte plata unor dobânzi mai mari pentru a se finanţa, peste limita de 7% fixată de Ministerul de Finanţe, în condiţiile în care inflaţia creşte, iar investitorii vor randamente mai ridicate, potrivit unor analişti citaţi de Bloomberg.
În august, Finanţele au vândut obligaţiuni de stat şi certificate de trezorerie în valoare totală de 3 miliarde de lei, în condiţiile în care au refuzat toate ofertele băncilor în cadrul a două licitaţii, după ce au solicitat randamente peste pragul de 7%.
„Această strategie va fi până la urmă abandonată. Faptul că ministerul a reuşit să obţină numai finanţare pe termen scurt majorează necesarul de fonduri pentru următoarele şase luni şi exercită presiuni asupra costurilor de finanţare”, a declarat Vlad Muscalu, analist la ING Bank România, într-o notă recentă.
Bloomberg notează că România are nevoie să acopere deficitul bugetar care a atins 8,3% din PIB în 2009.
Inflaţia s-a accelerat la 7,1% în iulie, după ce guvernul a majorat taxa pe valoarea adăugată cu cinci puncte procentuale, la 24%, pentru a putea respecta condiţiile din programul de finanţare convenit cu FMI şi UE, de 20 de miliarde de euro.
Potrivit programului, guvernul trabuie să reducă deficitul bugetar din acest an la 6,8% din PIB.
Banca Naţională a României a majorat în august estimarea privind inflaţia, la 7,8%, de la 3,7%.
În ultimele patru luni, Ministerul de Finanţe a respins, la opt licitaţii, toate ofertele pentru obligaţiuni pe termen de trei, cinci şi şapte ani.
Randamentul obligaţiunilor în lei cu maturitate în aprilie 2015 era luni de 7,45%, în creştere de la 6,993% pe 15 aprilie, ultima dată când România a vândut titluri de acest tip.
Întrebat dacă guvernul ar putea fi nevoit să plătească mai mult de 7% pentru certificate de trezorerie, din cauza necesarului sporit de finanţare, ministrul Finanţor, Sebastian Vlădescu, a spus, săptămâna trecută, că nu ar vrea să facă acest lucru.
De la începutul lunii mai, România a vândut pe piaţa locală titluri de stat în valoare de 7,85 miliarde lei, sub jumătate din ţinta de 18,35 miliarde de lei, potrivit datelor obţinute de Bloomberg.
Pentru a acoperi acest deficit, Guvernul vrea să obţină minim un miliard de euro pe pieţele internaţionale, în acest an.
Vânzarea de obligaţiuni în străinătate ar fi a doua din acest an şi face parte din planul de a atrage până la şapte miliarde de euro, în decurs de trei ani.
„Necesarul de finanţare al României ar putea creşte anul viitor până la 6,3 miliarde lei pe lună, de la nivelul planificat de 4,6 miliarde lei în acest an, dacă Guvernul se va baza pe emisiuni de titluri de stat pentru restul acestui an”, a spus Muscalu.
El a arătat că este practic o iluzie să crezi că poţi finanţa deficitul la un cost de sub 7%, în condiţiile actuale.
Muscalu consideră că dacă această strategie va fi continuată şi în primele luni ale anului viitor, necesarul lunar de finanţare ar putea sări la circa opt miliarde de lei.
„Până la urmă, vor fi nevoiţi să plătească peste 7%. Vor face probabil acest lucru mai degrabă mai târziu decât mai devreme, în funcţie de succesul eurobondurilor”, a declarat Gyula Toth, analist în pieţe emergente la UniCredit, în Viena.
Costul asigurării pentru default al datoriilor României s-a menţinut luni relativ neschimbat, la 3,742%, după ce, joia trecută a atins 3,767%, cel mai ridicat nivel din ultimele cinci săptămâni.
Bloomberg compară acest cost cu cel al asigurării datoriilor Irlandei, de 3,333%.
„Dacă aş fi ministru de Finanţe, nu aş paria pe revenirea optimismului până când România se va întoarce pe pieţele financiare”, a declarat Lars Christensen, analist şef pentru pieţe emergente la Danske Bank, în Copenhaga.
El a adăugat că se aşteaptă la o cerere slabă sau chiar inexistentă pentru obligaţiunile României şi nu recomandă investitorilor să cumpere titluri emise de statul român, în acest moment.
Standard&Poor’s a atribuit României ratingul „BB+” pentru datoriile pe termen lung, cu o treaptă sub nivelul recomandat pentru investiţii.
Din partea Moody’s, România are rating „Baa3”, cea mai redusă treaptă a nivelului recomandat pentru investiţii.
În martie, România a vândut obligaţiuni pe termen de cinci ani în valoare de un miliard de euro, după ce premierul Emil Boc a prezentat măsurile de austeritate incluse în bugetul pe 2010.
Randamentul obligaţiunilor denominate în euro cu maturitate în 2015 s-a menţinut aproape nemodificat luni, la 5,743%, după un maxim al ultimelor patru săptămâni, de 5,757% atins miercurea trecută.
Mnisterul Finanţelor Publice (MFP) vrea să împrumute în septembrie 4,6 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat, aceeaşi sumă ca cea programată pentru august, dar cu circa 50% mai mare faţă de valoarea efectivă a împrumuturilor, potrivit datelor MFP.
Pentru septembrie, MFP a programat şase licitaţii pentru vânzarea de titluri de stat, respectiv patru pentru certificate de trezorerie, cu o valoare indicativă de un miliard lei fiecare şi două pentru obligaţiuni de stat, de 300 milioane de lei fiecare.
SURSA: Mediafax
