În anul 2018 a fost inaugurat un număr șocant de kilometri de autostrada. Dacă luam în calcul faptul că în 2017 au fost dați în folosință numai 15 km de șosea de mare viteză, putem considera numărul mare, dar dacă ne uităm la clasamentul Uniunii Europene, numărul este foarte mic. În continuare continuăm să ocupăm locuri codașe.
Dacă analizăm scuzele autorităţilor, reţinem următoarele: muncitori şi funcţionari leneşi, proceduri greoaie, frica de dosare penale, vremea rea. În momentul de faţă, avem 806 kilometri de drum de mare viteză deschişi traficului.
În 2018, planurile erau mari: 100 de kilometri de autostradă ar fi trebuit deschişi traficului. Bilanţul: s-au inaugurat aproape 60.
- A10 Sebeş-Turda, lot 3, între Aiud şi Decea – 12,45 km.
- A10 Sebeş-Turda, lot 4, între Decea şi Turda – 16,30 km.
- Gilău-Nădăşelu – 9,47 km.
- A3, Ogra-Câmpia Turzii, lot 1, Ogra-Iernut, 3,60 km.
- A3, Târgu Mureş-Ogra, lot 2, Ungheni-Ogra – 10,11 km.
- A3, Bucureşti-Centura Bucureşti – 6,51 km.
Lucian Şova, ministrul demisionar al Transporturilor: Îmi menţin ţinta de 60 km de autostradă care vor fi deschişi traficului, iar pe 3 ianuarie vă informez că, în măsura în care unele dintre ţinte nu vor fi atinse, voi solicita să dea dovadă de onoare responsabilii din companiile din subordine sau, dacă nu, îi voi onora eu cu demiterea.
Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt CNAIR: Acum, este o vorbă românească: socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg.
Ultima autostradă deschisă, la jumătatea lunii decembrie, este cea urbană. Un ciot de 6 kilometri şi jumătate, parte din Autostrada Bucureşti-Ploieşti.
Ultimii trei kilometri au costat 130 de milioane de lei şi ar fi trebuit terminaţi în toamna lui 2017. Au fost, însă, nu mai puţin de cinci amânări. Şi, culmea, cu toate aceste întârzieri, lucrurile tot au ieşit rău.
Autostrada A3 Bucureşti-Ploieşti se opreşte brusc la un semafor. Aşa că, şoferii trebuie să fie foarte atenţi şi să încetinească din timp. Autorităţile spun că a fost singura soluţie pe care au găsit-o ţinând cont că autostrada se intersectează cu şoseaua Petricani, o stradă intens circulată, mai ales la orele de vârf.
Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt CNAIR: S-a căutat altă soluţie, am discutat în momentul în care am început construcţia acestei autostrăzi, am discutat cu Primăria Generală a Capitalei, au fost mai multe soluţii, a fost la un moment dat vorba despre un sens giratoriu, la un moment dat şi despre un pasaj care să survoleze această şosea Petricani, dar, până la urmă, soluţia care a fost agreată cu Primăria Genrală a Capitalei a fost această intersecţie în T, semaforizată.
Ionuţ Ciurea, Asociaţia PRO INFRASTRUCTURA: La nevoile pe care le avem noi înseamnă foarte puţin, dacă ne uităm doar la cei 6,5 km înseamnă puţin, foarte puţin. Avem nevoie de vreo 3.000 de km de autostradă şi drumuri expres în România.
Alte porţiuni de drum rapid deschise circulaţiei sunt cele două loturi din Autostrada Câmpia Turzii-Târgu Mureş, respectiv Ungheni-Ogra şi Ogra-Iernut. Ele însumează 13,7 kilometri, iar contractele pentru construcţia lor au fost semnate în 2015. La un calcul simplu, descoperim că s-au construit lunar… 380 de metri.
Liderul social-democraţilor dă vina pe angajaţii din Ministerul Transproturilor şi din Compania de Drumuri.
”Nu putem să facem autostradă, nu putem să luăm acordul de mediu, nu putem să facem licitaţia aia, nu putem să facem studiul ăla, nu putem. Şi unde suntem? 2018, decembrie. 30 de ani, nu? Şi autostrăzi nu avem.”, a spus Liviu Dragnea, preşedintele PSD.
Şi culmea, nu banii sunt problema. Uniunea Europeană ne dă fonduri să construim şosele de mare viteză. Trebuie, în schimb, să punem pe hârtie planuri bine făcute.
”Banii nu sunt totul, capacitatea de a elabora proiecte de calitate este esenţială pentru că nu putem face noi de la Bruxelles aceste proiecte.”, a declarat comisarul european, Corina Crețu.
Numai între 2007 şi 2014, România a pierdut două miliarde de euro bani europeni pentru infrastructură pentru că autorităţile de la noi nu au fost capabile să facă proiecte bune.
În prezent, sunt în execuţie alţi 138 de kilometri. Ei ar urma să fie deschişi traficului în 2019, respectiv 2020. În România, însă, promisiunile se schimbă de la an la an, în funcţie de cei care ocupă fotoliul de şef al drumurilor. În ultimii douăzeci şi opt de ani, am avut nu mai puţin de douăzeci şi şapte de miniştri ai Transporturilor.
Cei care ne conduc ar putea să arunce o privire la vecinii de peste Dunăre. Bulgaria a inaugurat în 2018, în plină iarnă, 24 de kilometri de autostradă construiţi prin munţi şi defileuri, care fac legătura cu Grecia. Mai mult, autorităţile bulgare au terminat cu 5 luni înainte de termen acest tronson, scrie Digi24.ro.