Comisarul UE pentru comerț, Karel De Gucht, va vizita Moldova și Georgia la 27 și, respectiv, 28 februarie, pentru a lansa negocierile privind zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (ZLSAC) între UE și cele două țări.
UE este cel mai important partener comercial al Georgiei și Moldovei. Comerțul bilateral cu mărfuri s-a ridicat în 2011 la 2,2 miliarde EUR cu Georgia și 2,7 miliarde EUR cu Moldova.
Datorită preferințelor comerciale unilaterale acordate ambelor țări de către UE, taxele curente de import sunt deja foarte scăzute, astfel încât beneficiile viitorului acord comercial se află, mai ales, „în interiorul frontierelor” și constau în reforme de reglementare în Moldova și Georgia.
„Zona de liber schimb va fi un mijloc esențial de promovare a legăturilor comerciale și economice ale Moldovei și Georgiei cu UE”, a declarat comisarul De Gucht. „Sunt convins că aceste negocieri vor avansa rapid și vor deschide calea unor relații economice mai strânse cu UE. Deschiderea negocierilor confirmă angajamentul UE față de aprofundarea treptată a integrării economice și asocierii politice cu partenerii noștri răsăriteni.”
Alături de liderii politici ai celor două țări, comisarul De Gucht va lansa negocierile privind zonele de liber schimb și va confirma parametrii care vor încadra activitatea negociatorilor principali. În Moldova, sunt programate întâlniri cu președintele în exercițiu Marian Lupu și cu prim-ministrul Vladimir Filat. În Georgia, comisarul De Gucht se va întâlni cu prim-ministrul Nika Gilauri.
Vizita comisarului are loc înaintea primelor runde de negocieri programate la 19-23 martie (Moldova) și 26-30 martie 2012 (Georgia) și urmează primelor reuniuni tehnice pregătitoare între părți care au avut loc la 18 ianuarie (Moldova) și 31 ianuarie 2012 (Georgia).
Zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare vor face parte din acordurile de asociere în curs de negociere cu Georgia și Moldova, care au ca obiectiv global aprofundarea semnificativă a asocierii politice și integrării economice cu aceste țări din parteneriatul estic.
În cadrul Parteneriatului estic, UE negociază începând din 2010 acorduri de asociere cu Georgia și Moldova. Zonele de liber schimb vor deveni parte integrantă din aceste acorduri, cu scopul de a consolida performanța la export și investiții pentru ambele țări și de a facilita integrarea progresivă a acestora cu piața internă a UE, de 500 de milioane de consumatori.
Ridicarea obstacolelor
Zonele de liber schimb „aprofundate și cuprinzătoare” (ZLSAC) au un caracter foarte ambițios, având drept obiectiv combaterea obstacolelor în calea comerțului la frontiere și eliminarea celor din interiorul frontierelor. Unul dintre obiective este de a apropia mai mult legislația partenerilor noștri comerciali de cea a UE în domenii legate de comerț („aprofundate”). În plus, domeniul de aplicare al acordurilor este foarte larg, abordând aspecte fundamentale pentru un regim comercial și de investiții modern, transparent și previzibil, precum concurența, achizițiile publice și drepturile de proprietate intelectuală („cuprinzătoare”).
Ambele țări se bucură în prezent de un acces preferențial pe piața UE prin taxe de import autonome mai mici prin intermediul sistemului generalizat de preferințe, cu stimulente suplimentare pentru bună guvernanță („SGP+” pentru Georgia) și preferințe comerciale autonome (Moldova). Viitoarele acorduri comerciale se vor extinde semnificativ dincolo de sfera cooperării actuale guvernate de acordurile de parteneriat și cooperare în vigoare din iulie 1998 (Moldova) și iulie 1999 (Georgia).
Decizia de a lansa negocieri ZLSAC a fost aprobată de Comitetul pentru politică comercială al Consiliului în decembrie 2011, după ce Georgia și Moldova au realizat reforme substanțiale în domenii-cheie de reglementare comercială și în materie de investiții, în special în domeniile reglementărilor tehnice, măsurilor sanitare și fitosanitare, protecției drepturilor de proprietate intelectuală și normelor de concurență.
UE a sprijinit ambele țări în acest proces, oferind asistență tehnică în cadrul Instrumentului european de vecinătate și parteneriat și al Programului cuprinzător de dezvoltare instituțională, precum și prin sprijinul acordat de statele membre ale UE.