Ei vor discuta de asemenea despre consolidarea luptei împotriva Ebola. UE a promis deja un ajutor de aproape 600 de milioane de euro şi a oferit garanţii de evacuare sanitare angajaţilor umanitari. Dar primul ministru britanic David Cameron vrea să ridice acest efort la un miliard de euro. Un coordonator european al luptei împotriva epidemiei trebuie de asemenea numit.

Vineri va fi dedicată economiei şi modalităţilor de stimulare a creşterii, la două zile după învestitura Comisiei Juncker, a cărei prioritate de top, lupta împotriva şomajului, se bazează pe un plan de investiţii de 300 de miliarde de euro pe care Jean-Claude Juncker s-a angajat să-l prezinte ”înainte de Crăciun”. Această discuţie, începută cu toţi cei 28, va fi urmată de un mini-summit al zonei euro, potrivit aceleiași surse, citată de Agerpres. În ajunul reuniunii şefilor de stat şi de guvern, Uniunea Europeană încă nu a ajuns la un acord asupra pachetului climat, care se învârte în jurul a trei obiective ambiţioase propuse de Comisia Europeană pentru 2030: reducere de 40% a gazelor cu efect de seră faţă de 1990, o parte din energii regenerabile ridicate la 27% din consum şi 30% economii de energie.

Potrivit unei surse europene, obiectivul în materie de economie de energie ar putea fi redus de la 30% la 27%. O revizuire în scădere sub presiune britanică, a acuzat o sursă diplomatică. Europenii trebuie să prezinte un front unit în perspectiva conferinţei mondiale de la Paris de la sfârşitul anului 2015.

”Nu există încă niciun acord, dar punctele de vedere s-au apropiat”, a asigurat un responsabil european. Dar germanii se arată mai prudenţi. ”Multe probleme dificile rămân a fi rezolvate. Vom vedea dacă vom ajunge acolo”, a declarat o sursă guvernamentală germană. ”Toate statele membre vor participa la efort, echilibrând justiţia şi solidaritatea”, afirmă proiectul de concluzii. Problema de repartizare a sarcinilor este centrală, subliniază o sursă europeană, între ţări ce încă depind puternic de surse de energie fosilă, în special Polonia cu cărbunele, cele care se bazează pe energie nucleară ca Franţa şi Marea Britanie, altele într-o tranziţie energetică cum ar fi Germania, cu surse regenerabile şi gaz, potrivit aceleiași surse. Primele, adesea noile state membre din Europa de Est, cer compensaţii pentru modernizarea producţiei lor de electricitate. Polonia este în fruntea luptei. Noul ei prim-ministru, Ewa Kopacz, s-a declarat gata la începutul lunii octombrie să opună veto reducerilor draconice de emisii de CO2.

Nivelul de efort al fiecăruia va fi determinat de criteriul PIB-ului pe cap de locuitor. Dar, într-un context de bugete mici, cei bogaţi sunt reticenţi să scoată din buzunar. Micile ţări nordice nu sunt dispuse să plătească, a subliniat o sursă europeană, citată de AFP. 

De asemenea, Spania vrea să obţină interconexiuni mai bune cu reţelele energetice europene. Pentru Madrid, nu se pot cere obiective obligatorii în materie de climat în cazul în care nu există interconexiuni. Spaniolii aşteaptă finanţare în planul Juncker, a declarat o sursă diplomatică. Acest subiect, foarte sensibil de ani de zile între Madrid şi Paris, este pe punctul de a fi ”depăşit”, a asigurat o sursă franceză. Îmbunătăţirea interconectării este un instrument pentru a creşte independenţa energetică a UE, o miză devenită crucială prin criza din Ucraina şi ameninţările asupra furnizării de gaz rusesc.