„Am înregistrat un progres (…), însă nu am ajuns încă în punctul de a spune ‘da'”, a declarat Zaharieva într-o conferinţă de presă, mulţumind Germaniei pentru succesul înregistrat.
Preşedinţia germană a UE prevede începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania prin adoptarea unui acord-cadru în timpul Consiliului Afaceri Generale al UE din 10 noiembrie.
Există șanse
Şeful diplomaţiei germane Heiko Maas a avut luni seara, la Berlin, o întrevedere cu omologii săi macedonean şi bulgar, pentru a încerca să obţină acordul Bulgariei, membră a UE din 2007.
„Mai avem şanse (…), chiar dacă nu a rămas mult timp, însă preşedinţia germană este foarte implicată”, a declarat Zaharieva.
Guvern premierului bulgar Boiko Borisov, din care face parte partidul naţionalist VMRO, a înăsprit recent tonul, reproşând Skopje o retincenţă în rezolvarea diferendelor istorice dintre cele două ţări şi faptul că revendică existenţa unei minorităţi macedonene în Bulgaria.
Zaharieva a precizat că aşteaptă de la Skopje „o declaraţie de nesusţinere de către instituţiile publice (macedonene) a pretenţiilor privind existenţa unei minorităţi”.
Populația Macedoniei de Nord este de origine bulgară
Sofia consideră că populaţia slavă a Macedoniei de Nord este de origine bulgară. Constituţia bulgară nu recunoaşte minorităţi etnice.
Bulgaria respinge termenul de „limbă macedoneană”, considerând că limba Macedoniei de Nord este bulgara, pentru că ea provine din dialecte ale bulgarei. Sofia insistă asupra formulării „limbă oficială a Republicii Macedonia de Nord”, adoptată în tratatul de prietenie bilateral.
Bulgaria a susținut compromisul dintre Skopje și Atena
Fiind prima ţară care a recunoscut independenţa Macedoniei în 1992, Bulgaria a susţinut compromisul dintre Skopje şi Atena asupra numelui „Macedonia de Nord”, care i-a permis Macedoniei de Nord să adere la NATO, în martie anul trecut.
Bulgaria protestează de asemenea împotriva „limbajului urii” din manualele şi mass-media Macedoniei de Nord.
