Costurile lipsei de protecţie online se ridică la 400 de milioane de dolari pe an, iar acestea pot depăşi două trilioane de dolari dacă nu se iau măsuri de combatere a atacurilor cibernetice atât la nivel european, cât şi naţional şi global, a declarat, luni, ministrul delegat pentru Afaceri Europene Victor Negrescu, la cea de-a 7-a conferinţă internaţională anuală cu tema "Noi provocări globale în domeniul securităţii cibernetice".
"Tema securităţii cibernetice este o temă importantă nu doar pentru România, ci şi la nivel european. În acest sens, e important să pornim cu câteva cifre, să ne referim la ce înseamnă sectorul digital şi ceea ce înseamnă potenţialul acestui sector. Pornind de la acest lucru, trebuie să pornim de la o realitate la nivel global. Până în 2020 o să avem 4,1 miliarde de utilizatori de internet şi peste 26 de miliarde de dispozitive de reţea, practic de trei ori mai mult decât populaţia globală. Acest lucru face ca, practic, ceea ce înseamnă sectorul digital să aducă un plus în termeni economici, la dezvoltarea naţională, la dezvoltarea europeană, la dezvoltarea globală. În termeni generici, până în 2020 estimăm că sectorul digital poate aduce la nivel global peste un trilion de dolari, ceea ce înseamnă o contribuţie enormă. Dacă plecăm de la această contribuţie enormă, trebuie să facem referire la o realitate: peste jumătate dintre companiile europene au făcut faţă unui atac cibernetic. Ceea ce înseamnă că, de asemenea, în faţa acestui potenţial, avem foarte multe provocări, care astăzi produc foarte multe costuri. În fiecare an, costurile lipsei de protecţie online se ridică la 400 de milioane de dolari pe an. Dacă nu reuşim să facem ceea ce ne-am propus în plan european, în plan naţional, costurile se pot ridica la 2,1 trilioane de dolari, ceea ce înseamnă costuri enorme şi care se vor răsfrânge asupra consumatorului nu doar a companiilor, a administraţiei publice", a punctat Negrescu, citat de Agerpres.
Oficialul a adăugat, totodată, că "în faţa acestei realităţi, cetăţeanul de rând trebuie să fie mai bine pregătit".
"Într-adevăr, România nu este doar o ţară care are, astăzi, foarte multă expertiză, ci poate fi un exportator de expertiză. Avem multă competenţă şi e important să transferăm competenţa în servicii care sunt oferite pe plan european şi, de ce nu, putem transforma aceste lucruri în faptul că putem să exportăm cunoştinţe în ceea ce înseamnă elaborarea de politici publice. În contextul actual, în plan european, sunt foarte multe discuţii despre reforma ENISA (Agenţia Uniunii Europene pentru Securitatea Reţelelor şi a Informaţiilor – n. r.), despre Directiva NIS (Network Internet Security – n. r.). Evident, nu este suficient doar să se vorbească despre aceste lucruri, ci este important ca dvs., cei prezenţi astăzi aici, să găsiţi practic care ar putea să fie viziunea României şi care ar putea să fie contribuţia la nevoia de a lucra mai bine în plan european. Avem nevoie de o reformă, inclusiv a ENISA, dar care ascultă şi de doleanţele existente în plan local şi naţional. Avem nevoie ca toate competenţele şi toate resursele să fie folosite pentru ca situaţii precum atacul WannaCry să nu mai fie rezolvate de un tânăr de 20 de ani. Este foarte frumos că s-a întâmplat aşa, dar, în acelaşi timp, este extrem de îngrijorător că nu am găsit în interiorul nostru, la nivelul statelor membre, competenţa necesară pentru a rezolva această problemă. De fapt, vom vedea că exista această competenţă, dar care nu a fost folosită atunci când a existat în faţa noastră un astfel de atac global", a spus ministrul delegat pentru Afaceri Europene.
Acesta a menţionat că România are competenţă pentru a rezolva problemele cauzate de atacurile cibernetice, iar în acest sens trebuie să promoveze propria viziune la nivel european pe acest subiect.
"România are competenţă şi vă pot da ca exemplu faptul că suntem statul care coordonăm partea de Cyber Defence pentru Ucraina, un program important prin care sprijinim Ucraina în combaterea atacurilor cibernetice. De asemenea, la nivelul OSCE, suntem coordonatori pe ceea ce înseamnă capacitatea statelor de a face faţă atacurilor cibernetice şi mai vorbim despre Forumul Global unde suntem coordonatorii iniţiativei olandeze pentru vulnerabilitatea coordonată şi combaterea acesteia. Credem că ar fi oportun ca România să aibă un cuvânt de spus cu privire la acest sistem, să aibă o viziune a sa, să o promoveze, pentru că vreau să vă spun că la Bruxelles există decidenţi dispuşi să ne asculte", a afirmat Victor Negrescu.