BNR putea să implementeze, în ultimul an, o politică monetară mai flexibilă şi prietenoasă, pentru încurajarea instituţiilor de credit, în condiţiile în care banca centrală trebuie să fie transparentă şi previzibilă, a declarat directorul general al ING Bank România, Mişu Negriţoiu.

„Cred că se putea conduce o politică monetară mai flexibilă, mai prietenoasă, pentru încurajarea băncilor. Există opinia că obiectivul băncilor este să facă bani, iar BNR trebuie să le oprească. Este părerea că băncile încarcă pe spatele consumatorilor, iar BNR trebuie să le oprească. Cred că banca centrală trebuie să meargă în sensul aşteptărilor pieţei, să aibă reglementări clare şi să supravegheze, dar să fie previzibilă şi tranparentă”, a afirmat Negriţoiu, la emisiunea „După 20 de ani”, difuzată duminică de ProTV.

“Dacă leul se depreciază, stimulează producţia”

El a precizat că, din punct de vedere al cursului de schimb, BNR a intervenit masiv pe piaţă şi a transmis un mesaj pentru piaţă şi operatori, şi anume că poate să intervină şi trebuie să fie atenţi. „Dacă leul se depreciază şi ajunge la un curs sustenabil, stimulează dezvoltarea producţiei şi a exporturilor, ciclul economic continuă, creează locuri de muncă, se majorează salariile. În opinia ING, cursul va fi mai bun în 2010 decât la finele anului acesta, când anticipăm că se va îndrepta spre 4,5 lei/euro, faţă de nivelul actual de 4,3 lei/euro”, a spus Negriţoiu.

El a precizat că previziunile ING reprezintă un curs de echilibru, format de cerere şi ofertă în condiţii rezonabile de piaţă, fără intervenţia BNR.

„Sigur că este liniştitor pentru oameni (ca BNR să intervănă pentru a susţine leul – n.r.), dar este aşa de 20 de ani. Toţi politicienii şi conducătorii au avut această grijă: ca oamenii să nu supere, pe când noi nu am trecut de fapt prin nicio criză reală, asta e probabil cea mai mare criză pe care România a avut în 20 de ani. Ca să transformi, să ajustezi un sistem de la o economie centralizată, cu resurse controlate, la o economie liberă nu poţi să nu treci printr-o minicriză, prin ceva”, a spus Negriţoiu.

Şeful ING nu vede momentul în care BNR va stopa intervenţiile

El a precizat că există probabil momente în care sunt necesare intervenţii pentru susţinerea monedei naţionale, dar trebuie să ştii şi când să te opreşti. „Când te opreşti? E simplu să spui da, nu intervin, sau da, intervin, dar cred că trebuie să ai o atitudine pragmatică şi cu un obiectiv pe teremen lung. Eu nu văd sfârşitul acestei poveşti”, consideră şeful ING Bank România.
El a precizat că o bancă sau o instituţie străină sau românească o duc mai bine dacă o economie este stabilă, dacă există o piaţă funcţională, transparentă şi stabilă, şi dacă moneda locală este stabilă.

Premise pentru reducerea dobânzilor

În ceea ce priveşte evoluţia dobânzilor la credite în 2010, Negriţoiu a spus că „în mod evident” există premise pentru reducerea ratelor, întrucât anticipează că dobânda de referinţă pe piaţa monetară, costurile operative, respectiv rezervele minime obligatorii şi preţul banilor vor scădea.
În ceea ce priveşte diferenţialul dintre dobânzile la creditele în euro şi la cele în lei, şeful ING crede că acesta se va menţine.

Un credit în lei nu va fi niciodată la fel de ieftin ca unul în euro

„Sunt convins că putem trece la euro în 2015, dacă adoptăm asta ca obiectiv. De 5-7 ani încercăm să promovom creditele în lei, dar nu putem din cauza diferenţialului de dobândă. În condiţiile în care banca centrală menţine cursul constant, predictibil, evident că diferenţialul de preţ se va menţine. Deci nu vom ajunge niciodată să avem un credit în lei la fel de ieftin ca unul în euro”, a explicat Negriţoiu.

Totodată, el anticipează că statul va continua să se împrumute în continuare pe piaţa internă, dar nu în acelaşi ritm ca în 2009, în condiţiile în care deficitul bugetar va scădea şi autorităţile vor atrage şi alte resurse externe.”Cu cât statul se împrumută mai mult, cu atât subţiază din resursele disponibile pentru sectorul privat. (…) Dacă disponibilităţile pentru sectorul privat au scăzut, nu este mai puţin adevărat că şi cererea acestei zone s-a redus, pentru că oamenii se întreabă dacă mai pot să servească datoriile contractate”, a mai spus Negriţoiu.

SURSA:Mediafax