Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, consideră că, „pentru a reveni la o normalitate” în sistemul sanitar, ar trebui să se vadă un efort şi din partea managementului spitalelor de suport COVID.

„Ar trebui să vorbim de menirea noastră ca şi corp medical, de menirea unei unităţi spitaliceşti şi oamenii ăştia care au aşteptat atâtea luni de zile acasă şi acum au revenit, după o frică de COVID, după – eu ştiu – o reticenţă a personalului medical care evita să intervină sau să facă intervenţii chirurgicale sau să trateze un pacient non-COVID într-o eră COVID şi la un moment dat era poate susţinută această reticenţă a personalului medical, dar în acest moment, în condiţiile în care toate lumea cere, inclusiv personalul medical, să revină la patologie non-COVID în spitale suport COVID, cred că, dacă noi ca şi minister, ca şi INSP, ca şi Guvern facem efort, cred că ar trebui să se vadă un efort şi din partea managementului unităţii spitaliceşti pentru a reveni la o normalitate”, a spus Nelu Tătaru, vineri, într-o intervenţie telefonică la dezbaterea online „Cum va arăta ‘noua normalitate’ în sistemul sanitar”, pe site-ul DC News.

”Patologia cronică a fost limitată”

Tătaru a amintit că, odată cu intrarea în starea de urgenţă, patologia cronică a fost limitată în unităţile spitaliceşti.

„Patologia cronică, odată cu intrarea în starea de urgenţă, a fost limitată la 50% în unităţile spitaliceşti, precum şi intervenţiile chirurgicale pentru patologie cronică, iar din a doua perioadă a stării de urgenţă a fost redusă aproape de zero.

Asta a însemnat că, totuşi, orice patologie cronică care a decompensat s-a putut prezenta la o evaluare, la un control, în spitalele de fază trei, care erau spitalele judeţene şi care erau păstrate pentru patologia non-COVID. Medicul curant era cel care decidea dacă această patologie cronică era acutizată, trebuia internată, dacă decompensa, dacă putea fi temporizată şi reprogramată”, a spus Nelu Tătaru.

El a precizat că, dintre aceste spitale de gradul trei, doar câteva au devenit spitale COVID, fiind „foarte infectate”, restul au rămas ca unităţi spitaliceşti pentru patologie non-COVID.

„Odată trecerea acestei perioade, când am trecut pe o pantă descendentă, au fost mai multe solicitări ca spitalele care erau de suport COVID să redevină pentru patologia non-COVID.

Refacerea circuitelor epidemiologice

Atunci a urmat, la începutul stării de alertă, la spitalele non-COVID de fază trei, reluarea pentru patologia cronică în totalitate, iar reluarea ţinea foarte mult de managementul unităţii respective şi cu evaluarea, la nevoie, a DSP-ului, care reevalua circuitele şi urma, dacă ar fi trebuit să urmeze, o perioadă în care tot ce însemna management programa aceşti bolnavi pe specialităţi, pe ore, pe circuite, pentru patologia non-COVID care putea fi spitalizată în spitalele de suport, se făcea doar în condiţiile în care aceste spitale de suport solicitau evaluarea Direcţiilor de Sănătate Publică”, a afirmat Nelu Tătaru.

El a precizat că se evaluează care este numărul de pacienţi COVID aflaţi în acel spital, dacă aceştia puteau fi duşi către spitalele de fază 1 sau fază 2 ori dacă spitalul putea prezenta un pavilion secundar unde se puteau interna aceste cazuri.

„În condiţiile în care spitalul sau clădirea principală putea deveni funcţională pentru patologie non-COVID (…), atunci DSP-ul urmărea circuitele epidemiologice, reevalua structura, revenind la structura anterioară şi cu circuite separate se putea trata patologie non-COVID, dar doar pentru aceste spitale unde au fost refăcute circuitele şi s-au asigurat circuite separate pentru un alt corp secundar care prezenta patologie COVID”, a adăugat Nelu Tătaru.