Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a vorbit luni seară despre planul de bătaie al Guvernului în lupta cu epidemia de coronavirus. Tătaru nu exclude, în condițiile intrării în vigoare a legii carantinării, că pandemia va urma scenariul optimist, dar a lansat în același timp un avertisment foarte îngrijorător.
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat luni seară, într-o emisiune televizată, că nu susține amânarea alegerilor locale și nici întârzierea începerii anului școlar.
În condițiile în care marți va intra în vigoarea legea care permite Guvernului să introducă izolarea și carantinarea obligatorie pentru persoanele infectate cu noul coronavirus, Tătaru spune că se poate vorbi de scenariul optimist, privind evoluția pandemiei.
Totuși, ministrul Sănătății a lansat un avertisment îngrijorător:
”Noi vom avea în următoarele 14 zile o creștere ușoară, progresivă, putem să ajungem la 1.000 de cazuri pe zi”, a spus Nelu Tătaru.
”Sper să nu fie mai mulți de 5% din pacienți care să aibă nevoie de internare la ATI”, a adăugat el.
Decizia privind introducerea în carantină
”În acest moment, nu văd un motiv să nu putem organiza alegerile şi, ce e mai important, să nu înceapă un an şcolar, dar va începe cu anumite precauţii, iar alegerile se vor desfăşura cu anumite precauţii, într-un context pandemic cu o transmitere comunitară”, a declarat, luni, la Digi 24, Nelu Tătaru.
Ministrul Sănătăţii a explicat că paramentrii pentru a se lua o decizie privind introducerea în carantină a unei localități ar fi 3 cazuri de infectare la mia de locuitori.
”De exemplu, dacă urmărim paturile din terapie intensivă, le evaluăm zilnic. El nu este raportat la un număr de cazuri grave, care ori vin la internare ori sunt pe secții și se agravează, ci raportat la un număr de cazuri care pleacă din terapie intensivă, cele care se vindecă sau cei care decedează.
Evaluarea pe care noi o facem zilnic ne dă și un prognostic viitor pentru o terapie intensivă, dar și un prognostic viitor pentru boală în general. Sunt comorbidități, nu sunt comorbidități, fiecare pacient are patologia lui. Evaluăm zilnic numărul de cazuri de la o zi la alta. Le evaluăm săptămânal, facem acea raportare pe care am văzut-o. Evaluăm la 14 zile ca o perioadă de incubație în care şi acea izolare spunem că s-a consumat boala.
”Rămâne aceeași bază de 14 zile”
O simptomatologie, repet, poate apărea din a doua până într-a 10 zi. Avem cele două faze, acea fază infecțioasă și acea fază inflamatorie sau acea furtună de citochine, pe care iar la fel ni le așezăm ca desfășurare, dar și ca tratament, ca terapie. Ca să stau să raportez la o anumită perioadă mai lungă îmi trebuie aceste perioade mici”, a declarat Tătaru.
”Eu prefer să evaluez zilnic, săptămânal și la 14 zile pentru a putea face și o evoluție ulterioară a cazurilor pe care le-am avut, dar și o evaluare a unei posibile prognoze pe o perioadă medie, nu aș merge pe perioadă lungă. Suntem într-un context în care, pandemic vorbind, gestionăm o pandemie coronavirus care are o perioadă de incubație de 14 zile, că vrem, că nu vrem, că au existat raportări şi la 27 și la 30, dar rămâne aceeași bază de 14 zile care se menține.
În contextul în care noi identificăm și dăm o izolare la 14 zile considerăm că s-a consumat o boală. Faptul acestui consum este cel că boala s-a transmis sau nu în această perioadă, dacă cel care poate transmite este izolat sau nu este izolat. De aceea noi şi așteptam această lege. Evaluarea noastră s-a făcut prin lipsa acestor pârghii şi de acum o vom face prin prezența acestor pârghii.
”Suprapopulare a terapiei intensive”
Dacă vrem să gândim, eu știu, fatidic ne gândim că da, nu respectă absolut nimic, capacitatea spitalelor este aproape zero, nu mai poate reprezenta nimic, nu mai poate trata nimic din cazurile grave și o să vedem în următoarea perioadă, o suprapopulare a terapiei intensive, o să vedem cazuri numai medii, severe și grave, nu o să mai vedem cazuri asimptomatice sau cazurile cu simptome ușoare”, a explicat ministrul.
”Nu, această patologie ne dă o mare parte cazuri asimptomatice sau așa-zise asimptomatice sau simptome ușoare și medii și o parte cazurile care sunt cele grave, severe, critice care necesită terapie intensivă, tratament de boli infecțioase, suport și la un moment dat avem de aici și acele decese.
Urmăream într-o primă fază a pandemiei Italia. Italia ajunsese ca și cazurile ușoare și medii, fiind suprapopulate spitalele, să fie tratate la domiciliu.
”Trebuie să adaptăm fiecare unitate sanitară”
Am avut şi acele izolări sau carantinări de orașe, de localități, iar cazurile medii, severe, erau cele care populau secțiile de boli infecțioase și pneumologia, iar cazurile critice era pe terapie intensivă.
La ei atunci 50%-55% erau cele la domiciliu, 33% -35% erau boli infecțioase, 10%-15% erau terapiile intensive”, explică el.
”Ăsta este modelul italian. Pentru noi evaluarea se face zilnic, noi evaluăm şi capacitatea noastră de terapie intensivă, evaluăm şi corpul medical, personalul medical.
Este o perioadă în care avem focare şi în spital în care avem personal medical care este infectat, avem personal medical care este în izolare și atunci trebuie să adaptăm fiecare unitate sanitară, fiecare terapie intensivă, fiecare unitate de primiri urgențe sau secții de boli infecțioase sau pneumo după personalul pe care îl avem și atunci vom dirija aceste detaşări acolo unde este nevoie, iar pacienții trebuie să beneficieze de locul cel mai bun ca tratament, adică terapii intensive dotate”, a mai spus Nelu Tătaru.
Foto: INQUAM / Octav Ganea