„Când intrăm într-un spital, când intrăm într-o unitate medicală, când intrăm într-o unitate balneară, cum a fost astăzi, fiecare dintre noi completează o declaraţie pe propria răspundere. La fel şi pentru copii, când merg la şcoală, atât pentru binele copilului fiecăruia dintre noi, cât şi pentru ceilalţi copii, ar trebui să completăm această declaraţie, în care spunem dacă acesta, în ultimele zile, a prezentat nişte semne. Cred că este un lucru elementar şi un lucru de siguranţă pentru fiecare dintre noi. Haideţi să nu complicăm această declaraţie”, a susținut Nelu Tătaru.
Completarea informaţiilor din declaraţie
Conform ministrului, autorităţile nu au pretenţia ca părintele să se erijeze în medic prin completarea informaţiilor din declaraţie.
„Nici nu am avut pretenţia ca părintele să se erijeze într-un medic, dar să ne dea nişte simptome pe care le-a avut în ultima perioadă, pentru ca cel care face acel triaj observaţional, la început, să aibă un reper în desfăşurarea acestui triaj observaţional, pentru a-l completa pe cel epidemiologic”, a transmis Tătaru.
De asemenea, Tătaru a fost întrebat cum explică faptul că în proiectul legat de declaraţia pe propria răspundere este invocat un articol din Codul penal care nu are legătură cu falsul în declaraţii, ci cu pedeapsa pentru mită. Acesta a răspuns că el nu a făcut astfel de recomandări în elaborarea documentului.
„Eu nu m-am referit la acest articol ca ministru al Sănătăţii. Am recomandat doar ca fiecare părinte, care îşi cunoaşte cel mai bine copilul, să-l poată evalua, să ne ajute într-o anchetă preliminară, atât observaţională, cât şi ancheta epidemiologică în desfăşurare. Acea simptomatologie pe care un copil este posibil să o aibă este punctul de începere a unei anchete epidemiologice, în contextul în care acel copil va veni în colectivitate”, a transmis Nelu Tătaru, adăugând că va verifica situaţia reclamată şi va solicita corectarea ei.
Sursă foto: INQUAM/Alex Nicodim
