"Capacitatea de plată a Greciei depinde înainte de toate de atitudinea guvernului şi a populaţiei", a declarat el în ediţia de duminică a jurnalului Welt am Sonntag, preluat de France Presse.

"Sunt acordate ajutoare vaste, însă sub condiţii stricte, precum privatizări masive şi rapide. Dacă aceste angajamente nu sunt respectate, nu va mai exista o bază pentru vărsarea unor ajutoare suplimentare. Grecia va trebui să facă atunci o alegere şi să îşi asume consecinţele în mod cert dramatice ale unei eventuale neplăţi", a avertizat şeful Bundesbank.

"Nu cred că ar fi înţelept să facă acest lucru şi ar fi cu siguranţă o situaţie dificilă pentru ţările partenere (ale Greciei). Însă euro va rămâne stabil chiar şi în acest caz’, a asigurat Jens Weidmann, adăugând totuşi că îi înţelege "pe oamenii nemulţumiţi (din Grecia) în aceste vremuri dificile".

"Însă procesul actual de adaptare este inevitabil pentru ca Grecia să devină mai competitivă şi să îşi repună finanţele în ordine", a explicat Weidmann. Datoria suverană abisală a Greciei se situează în jurul sumei de 350 de miliarde de euro, notează AFP.
Avertizarea vine la puțin după ce un alt oficial german a trimis o scrisoare lui Jean-Claude Trichet, în care-i scrie președintelui Eurozone că Grecia va da faliment.

Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble este de părere că falimentul Greciei este iminent, potrivit unei scrisori ‘scurse’ în presă, în care acesta argumentează necesitatea restructurării datoriei statului elen, relatează miercuri EUObserver.

"Ne aflăm în faţa riscului real al unui faliment total în interiorul zonei euro", a afirmat Schaeuble în scrisoarea adresată preşedintelui Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, "scursă" în presa germană. În cel mai explicit limbaj folosit până acum de un oficial european, ministrul german a făcut apel la un ajutor suplimentar pentru Grecia, adăugând că băncile private ar trebui să participe la costul ‘salvării’ Atenei.

Potrivit EUObserver, statele membre şi oficiali ai UE ar lucra în prezent la detaliile unui al doilea plan de salvare pentru Grecia, pe lângă cel în valoare de 110 miliarde de euro de anul trecut, ale cărui costuri totale ar urma să ajungă în jurul valorii de 60 de miliarde de euro.

Se aşteaptă ca miniştrii de finanţe comunitari să ajungă la un acord pe această temă la 20 iunie, cu doar trei zile înainte de Consiliul European, în condiţiile în care Schaeuble sugerează că creditorii privaţi ar trebui obligaţi să mai aştepte încă şapte ani înainte de a-şi primi înapoi împrumuturile acordate Greciei.

"Orice înţelegere convenită la 20 iunie trebuie să includă un mandat clar – oferit Greciei posibil împreună cu FMI – de a iniţia procesul de implicare a deţinătorilor de obligaţiuni greceşti. Acest proces trebuie să conducă la o contribuţie cuantificabilă şi substanţială a deţinătorilor de obligaţiuni la efortul de sprijin", se precizează în scrisoare.