În 2012, populaţia Germaniei a sporit considerabil. Un nou "baby-boom"? Nu. Imigranţii sunt cei care au dus la creşterea populaţiei. O tendinţă îmbucurătoare, dar şi riscantă.
Sute de mii de străini, mai ales din sud-estul Europei şi din statele membre ale UE, s-au stabilit în cursul anului trecut în Germania. În Republica Federală au fost înregistraţi cu 300.000 mai mulţi imigranţi ca emigranţi. Astfel, conform Oficiului Federal de Statistică, populaţia ţării a sporit la aproape 82 de milioane. Majoritatea nou-sosiţilor a ales să se stabilească în marile centre urbane Frankfurt, Köln şi München. În zonele rurale, numărul locuitorilor a rămas aproape neschimbat.
"Avem nevoie de cultura ospitalităţii"
Mulţi greci, spanioli sau bulgari văd în Germania singura lor şansă la un trai mai bun. Parţial, aceste ţări se confruntă cu o rată a şomajului extrem de ridicată, iar perspectivele pe termen scurt nu sunt deloc bune. Dar aceşti oameni sunt dezamăgiţi când constată că în Germania nu sunt primiţi cu braţele deschise.
Germanii vor trebui să înveţe ce înseamnă ospitalitatea, afirmă Steffen Kröhnert de la Institutul Demografic din Berlin: "În trecut, Germania a fost o ţară destul de închisă. Acum avem nevoie de imigranţi bine calificaţi. Va trebui să le recunoaştem mai uşor studiile şi experienţa profesională, pentru a se putea stabili aici împreună cu familiile lor."
Dar, pe lângă demersuri legislative în acest sens, germanii vor trebui şi să demonstreze puţină ospitalitate. Noii cetăţeni n-ar trebui să aştepte ore în şir în faţa ghişeelor pe la diverse instituţii publice, iar funcţionarii ar fi bine să nu-i trateze ca pe nişte simple numere de ordine.
Germania are de câştigat
Actualul val migraţionst aduce în Germania străini bine calificaţi, de pe urma cărora profită atât firmele cât şi societatea. Însă este greşit să te concentrezi numai asupra mâinii de lucru cu înaltă calificare, avertizează Steffen Kröhnert: "Germania nu are nevoie numai de ingineri, ci şi de personal cu pregătire medie – de exemplu în sistemul de îngrijire a bătrânilor. Şi aceşti oameni au şansa de a se integra."
Imigranţii sunt invitaţi să înveţe limba germană în cadrul aşa-numitelor "cursuri de integrare" – etapă obligatorie în procesul de încetăţenire. Cu toate acestea, noua generaţie de străini are nevoie de mai mult – susţine Günter Heinecker, reprezentant al şcolii de limbă "Arenalingua": "Imigranţii primesc oferte de lucru ca ingineri, cercetători, medici sau infirmieri şi este de la sine înţeles că, de exemplu, cunoştinţele de limbă ale unui medic trebuie să difere de cele ale unui cercetător sau ale unui chelner."
În aproape toate domeniile de activitate, angajatorul decide dacă angajatul străin trebuie să urmeze cursuri de limbă sau nu. Dar, în sistemul medical, este prevăzut prin lege că, pentru a putea munci în Republica Federală, personalul medical străin trebuie să facă dovada unei diplome de limbă germană, cel puţin la un nivel mediu. Acesta ar fi unul dintre motivele pentru care, în ultimii ani, numărul participanţilor la cursurile de germană a explodat pur şi simplu – explică Heinecker.
Cuvântul zilei: integrare
Imigranţii din UE par dornici atât să muncească în Germania, cât şi să se integreze – a constatat Steffen Kröhnert. În cazul acestora nu există pericolul apariţiei unei societăţi paralele cu cea germană. Efectul nedorit al migraţiei forţei de muncă înspre Republica Federală se observă doar la o a doua privire: ceea ce câştigă Germania, pierd ţările din care provin aceşti oameni.
În timp, pentru unele ţări din sudul continentului, care se confruntă cu o rată a natalităţii extrem de scăzută, exodul tinerilor poate deveni o problemă gravă. În prezent e bine, fiindcă aceste state nu trebuie să-i treacă la numărătoare în statisticile privind rata şomajului. Mai târziu, însă, ţărilor în cauză le va lipsi mâna de lucru necesară pentru a-şi pune economia pe picioare.
În opinia lui Steffen Kröhnert, actuala tendinţă este benefică pentru societatea germană. Totuşi, politicienii ar trebui să pregătească mai bine populaţia în vederea acceptării fără rezerve a noilor cetăţeni. Pe de altă parte, Germania ar trebui să se gândească din timp cum ar arăta situaţia în cazul unei crize economice. Cel mai apropiat exemplu ar fi cel al Spaniei.
"În 2005, Spania a acceptat foarte mulţi străini. Mulţi munceau în construcţii, un domeniu înfloritor la momentul respectiv. Ulterior, aceştia au fost primii care şi-au pierdut joburile. Şi Germania este pândită de acelaşi pericol: în eventualitatea unei recesiuni, tocmai migranţii se vor confrunta masiv cu probleme sociale", adaugă Steffen Kröhnert.
